Page 8 - AHATA
P. 8
Dialuna, 9 Juni 2025 AWEMainta LOCAL 3
Sectornan Economico di Aruba
Unda Nos Ta y Con Nos Por Crece
ECONOMIA di Aruba pa hopi tempo a wordo forma pa su ecologico, ensamblahe di tecnologia solar, of hasta produccion
geografia, historia, y hende — cu turismo como e base di su artesanal di escala chikito cu ta alinea cu su identidad cultural. E
modelo basa riba servicio. Pero segun e economia global ta clave ta pa construi industrianan cu ta sostenibel localmente pero
evoluciona y sostenibilidad ta bira mas urgente, ta bale la pena cu tin potencial di exportacion — specialmente den e mercado di
wak tur cinco sector economico pa mira unda Aruba ta para y con Caribe.
cada uno por wordo desaroya mas.
Sector Terciario: Reinventa Servicionan
Sector Primario: Probechando Recursonan Local E sector di servicio ta domina economia di Aruba, empleando
Sector primario di Aruba — cual ta inclui agricultura y pesca — rond di 66% di e forsa laboral. Turismo, hospitalidad, y retail ta e
ta forma menos di 1% di e forsa laboral. E clima seco di e isla pilar aki. Aunke e sector aki ta fuerte, e ta vulnerabel pa golpinan
y tera di plantacion limita semper a haci agricultura tradicional externo, manera mira durante e pandemia. Aruba por fortifica
un reto. Sinembargo, tin potencial sin explora den agricultura esaki door di impulsa experencianan di turismo digital, retironan
sostenibel, cunucu vertical, y hidropoñia moderno. Inverti den di salud y bienestar, y programanan di turismo di trabou remoto.
produccion local di cuminda por reduci dependencia di impor- Un sector bancario y financiero mas robusto, sosteni pa regula-
tacion y sostene seguridad alimentario. Un industria di pesca cion cla y mehoracionnan di tecnologia, tambe por atrae inver-
revitalisa, maneha cu conservacion den mente, tambe por yuda sion stranhero.
construi un economia local mas fuerte.
Di 4 Sector: Construi un Hub di Conocemento
Sector Secundario: Construi Mas Leu di Turismo Aunke no ta wordo midi formalmente, e sector cuaternario —
Rond di un di tres parti di e forsa laboral di Aruba ta den e sector enfoca riba educacion, IT, y investigacion — ta un oportunidad
secundario, incluyendo construccion y fabricacion chikito. Mayoria di crecemento pa Aruba. Cu infrastructura di internet mehora y
di e actividad aki ta sostene e sectornan di turismo y real estate. training di habilidadnan digital, e isla por fomenta startupnan di
Pa diversifica, Aruba por enfoca riba materialnan di construccion tecnologia local, centronan di sosten remoto, y institucionnan
di investigacion regional, particularmente den estudio di clima,
sostenibilidad, y Caribe.
Results of the
Government of Aruba Inverti den e sector aki no solamente ta crea trabou cualifica sino
Bond Issue – Afl. 100,000,000.00 tambe ta reduci fuga di talento dor di duna profesionalnan hoben
6.00% June 6, 2025 – 2039 un motibo pa keda.
Tranche I
Issuance pursuant to the State Decree of May 19, 2025 no. Di 5 Sector: Liderando Cu Proposito
1 in implementation of article 2 of the State Ordinance of E sector quinario ta inclui decisionadornan di nivel halto,
March 31, 2025 establishing the budgets of the Ministries
of Aruba for the 2025 service year and authorizing the creativonan, y lidernan cultural. Aruba tin e chens pa nutri e
Minister of Finance to cover its financing needs in the sector aki door di eleva artistanan local, empodera envolvimento
2025 service year (AB 2025 no. 7), the articles 3, 5, 6,
second paragraph, 7, 15, 16 and 17 of the State Ordinance civico, y inverti den innovacion di maneho publico.
Treasury Paper (AB 1987 no. 3), and articles 2, 3, 4, 9,
first and third paragraph, 10, 11, 12, second paragraph, 13,
14, first paragraph, part a, and second paragraph, 16, 17, Programanan di desaroyo di liderazgo y esfuersonan di diplo-
second paragraph, 18, 19, 20, 27, 28 and 29 of the State macia cultural por posiciona Aruba como un lider Caribeño cu
Decree on Treasury Paper (AB 1988 no. 6).
vision.
The Central Bank of Aruba informs that, in applying
a tender system as laid down in the document “Policy Economia di Aruba ta pisa den servicio, pero su futuro no mester
governing Government of Aruba’s electronic bond issue
via a tender system”, the effective yield for the above- ta unidimensional. Cu inversion bon pensa den cada sector —
mentioned bond issue amounted to 5.19 percent, for an for di agricultura te cu AI — e isla por construi un economia mas
amount of Afl. 100,000,000.00 with a maturity of 14 years
at a yearly coupon of 6.00 percent. This amount has been resistente, inclusivo, y autosuficiente.
fully subscribed.
Aruba, June 9, 2025 Door di honra su raiznan y brasa inovacion, Aruba tin e potencial
Centrale Bank van Aruba pa evoluciona mas aya di e beachnan y bira un berdadero modelo
pa bida sostenibel di isla.