Page 15 - AHATA
P. 15
A2 LOCAL
Dialuna 25 augustus 2025
Rapport SQS for di 2021 a señala cu
Nepotismo y patronahe politico a infecta maneho di cultura pa decadas na Aruba
Maneho di cultura como ‘unique selling point’ nobo sinembargo otro cu ilustra e
instituto semper tabata pa Aruba. Un sector unico pa fluho di placa (subsidio) no tin
afecta pa metemento politi- Aruba. evaluacion si a logra e obhe-
co, cu tabatin un influencia tivonan, segun Diaz y Croes na
hopi negativo riba henter e E investigadonan a bisa cu no 2021. “No tabata posibel basa
proceso. Esey ta conclusion necesariamente e ta nifica crea riba e documentonan ricibi pa
di SQS Consultancy & Re- tur proceso for di nada, sino evalua e resultado di e trayecto
search y Effective Strategy cu basa riba e filosofia di co- di reorganisacion,” e investiga-
& Governance cu na 2021 fundador di Apple, Steve Woz- donan a bisa den nan rapport.
a ehecuta un investigacion niak, “sigura cu tur aspecto di
riba e funcionamento di un producto (den e caso aki Diaz y Croes a cita diferente
Direccion di Cultura, DCA. ‘Cultura’) ta traha bon.” investigacion, manera ‘A strong
and resilient economy 2019-
Drs. Ing. Herbert I. Diaz, MM Mester bisa cu den pasado caba 2021,’ ‘A Strategy to Position
y Drs. Mario E. Croes di e dos tabatin varios rapport unda a Aruba in the Competitive
companianan a haci e analisis delinea un maneho efectivo Global Economy by Trans-
riba instruccion di Minister pa cultura na Aruba. Entre forming San Nicolas into a
di Cultura na 2021. A revisa e otro tin e ‘Integraal Cultuur- City of Innovation and Cul-
procesonan di maneho di tanto beleidsplan Aruba,’ di 2006 ture,’ ‘Nationaal Onderwijs-
Instituto di Cultura, ICA cu cu a haya mas enfasis den e beleid Aruba 2030 (cu mes-
despues a bira DCA. rapport di maneho di 2015 pa ter duna contesta educativo
2017. Locual a bin acerca ta riba terenonan economico,
E rapport a bira conoci memey cu a formula e balor basa riba laboral, tecnologico, medio
di publico siman pasa y a yega prioridadnan di e participan- ambiente, desaroyo social y
den man di varios instancia, tenan (stakeholders) principal cultural),’ ‘Isla Inovativo,’
incluso Parlamento. Esaki y tambe a base di e necesidad produci pa Banco Central di
despues cu na 2022, mr. Xio- di e industria turistico, manera Aruba na 2018, y tambe e rap-
mara Maduro e tempo ey a formula den e plan strategico port ‘Building a Better Citizen
publica unicamente parti di e ‘Winning the Future; Strategic Experience: e-Government
rapport y a usa como motibo Plan for the Development of Roadmap 2021-2025,’ como
privacidad di personanan cu a Tourism’ di 2011. E plan aki parti di e analisis di DCA.
keda menciona den e inves- ta ilustra e interes di e turista
tigacion. nobo cu ta mas dirigi riba ex- E investigacion a inclui evalu-
periencia. acion di e operacion, e personal
Diaz y Croes, cu Asistencia investigadonan a nota si cu e ta dirigi na metanan operacio- y su capacidad. E conclusion
di Direccion di Recurso Hu- personal ta orguyoso di DCA, nal ni obhetivonan di maneho Evaluacion ta cu tin hopi area cu ta rekeri
mano y DCA, a haci un revi- nan tin respet pa e departa- cu por keda midi (meetbare E transformacion di Instituto mehoracion, entre otro cu no
sion unda ta bira evidente pa mento y ta consciente di nan beleidsdoelstellingen). pa Cultura pa Direccion di ta siña di fout di otro. Pa loke ta
nan cu metemento di politica responsabilidad pa e organi- Cultura na 2007 tabata basa finanzas, cu ta inclui subsidio
partidista tabata un influencia sacion. Puntonan conflictivo riba e vision cu mester reor- pa ‘stakeholders,’ mayoria par-
negativo pa maneho di cul- A inventarisa tambe e pun- ganisa e entidad pa enfoca riba ti tabata pa DCA mes durante
tura. Ademas e obhetivo pa un Mientras cu e procesonan pri- tonan cu a stroba un funcio- desaroyo di maneho, inves- e periodo 2013-2016. Pero e
maneho di cultura optimal, cu mario di e organisacion ta fun- namento optimal, a base di cua tigacion y documentacion di reparticion a haya un caracter
ta acopla na esnan cu ta activo ciona bon, tin fayonan na nivel a propone tambe trayectonan e tereno cultural. Despues di mas equitativo entrante 2017.
den e tereno di cultura, nunca strategico y investigativo. Esaki di mehoracion. E prome ta pa 10 aña mester a evalua pa mira
a lanta for di tera. ta entre otro pa falta di per- bin cu mehoracion incremen- kico a logra of no despues di Diaz y Croes a ilustra cu
sonal capacita. Hasta si e fun- tal cu por sucede a corto plaso, e reorganisacion, sinembargo varios di e problemanan den
Di otro banda, for di prin- cionnan necesario pa maneho basa riba e sistema existente. E no tin detayenan di e evalu- DCA por mustra ta para riba
cipio a desaroya actividadnan efectivo ta yena, den hopi caso, otro ta pa desaroya un modelo acion, den sentido cu no a de- nan mes, y cu por keda so-
pa duna contenido na e con- e personal no ta cumpli cu e di organisacion nobo como un termina cua obhetivo a logra of luciona relativamente facil.
exion entre turismo y cultura, exigencianan necesario pa e totalidad dirigi na crea balor. no. E Director di DCA a bisa Tambe tin otro cu ta relata
cu a crea un relacion entre e trabao. Mas ainda, e sistema DCA lo mester transforma pa den e analisis cu e relatonan na otro, na mesun nivel y cu
tereno di cultura tradicional y di maneha e departamento no realmente crea un asina yama anual ta describi e logronan, tambe ta relativamente facil pa
e sector pafo di esey. E pub- keda soluciona. Pero algun di
licacion ‘Winning the Future; e problemanan ta relata na e
Strategic Plan for di Develop- cultura politico di patronahe
ment of Tourism di 2011 tin y nepotismo. Otro problema
datonan investigativo concreto mas complica ta deficit presu-
basa riba cua por establece un puestario y colaboracion entre
maneho di cultura. Banda di ministerionan.
e tereno cultural tradicional,
sectornan transformatorio den E analisis a sugeri trayecto di
comunidad ta crea necesidad mehoracion pa DCA, cu ta in-
di clientela nobo cu ta mishi clui pasonan incremental sa-
e maneho di cultura. E nece- liendo di e situacion existente,
sidadnan nobo aki ta traduci y un modelo di organisacion
nan mes den exigencianan den un entidad cu ta crea
cu ta nifica cu e modelo di balor, banda di implementa
organisacion di DCA mester transformacion. Toma di de-
adapta, tanto riba tema y fun- cision den DCA mester ta mas
cionamento, si e departamento democratico y participativo. Y
kier keda relevante. DCA mester bira un organi-
sacion menos burocratico, pa
Un analisis di e sistema di permiti agilidad, pa por actua
operacion di DCA ta ilustra mas lihe y efectivo basa riba
un enfoke interno, cu poco cambionan den sociedad.
innovacion. Di otro banda, e

