Page 15 - AHATA
P. 15

A2   LOCAL
                 Dialuna 25 augustus 2025
                                                        Rapport SQS for di 2021 a señala cu

            Nepotismo y patronahe politico a infecta maneho di cultura pa decadas na Aruba



            Maneho  di  cultura  como                                                              ‘unique  selling  point’  nobo  sinembargo otro cu ilustra e
            instituto  semper  tabata                                                              pa Aruba. Un sector unico pa  fluho di placa (subsidio) no tin
            afecta pa metemento politi-                                                            Aruba.                       evaluacion si a logra e obhe-
            co, cu tabatin un influencia                                                                                        tivonan, segun Diaz y Croes na
            hopi negativo riba henter e                                                            E investigadonan a bisa cu no  2021. “No tabata posibel basa
            proceso. Esey ta  conclusion                                                           necesariamente e ta nifica crea  riba e documentonan ricibi pa
            di SQS Consultancy & Re-                                                               tur proceso for di nada, sino  evalua e resultado di e trayecto
            search y Effective Strategy                                                            cu basa riba e filosofia di co-  di reorganisacion,” e investiga-
            & Governance cu na 2021                                                                fundador di Apple, Steve Woz-  donan a bisa den nan rapport.
            a ehecuta un investigacion                                                             niak, “sigura cu tur aspecto di
            riba  e  funcionamento  di                                                             un producto (den e caso aki  Diaz y Croes a cita diferente
            Direccion di Cultura, DCA.                                                             ‘Cultura’) ta traha bon.”    investigacion, manera ‘A strong
                                                                                                                                and resilient economy 2019-
            Drs. Ing. Herbert I. Diaz, MM                                                          Mester bisa cu den pasado caba  2021,’ ‘A Strategy to Position
            y Drs. Mario E. Croes di e dos                                                         tabatin varios rapport unda a  Aruba  in  the  Competitive
            companianan a haci e analisis                                                          delinea  un  maneho  efectivo  Global  Economy  by  Trans-
            riba  instruccion  di  Minister                                                        pa  cultura  na  Aruba.  Entre  forming  San  Nicolas  into  a
            di Cultura na 2021. A revisa e                                                         otro tin e ‘Integraal Cultuur-  City of Innovation and Cul-
            procesonan di maneho di tanto                                                          beleidsplan  Aruba,’  di  2006  ture,’ ‘Nationaal Onderwijs-
            Instituto di Cultura, ICA cu                                                           cu  a  haya  mas  enfasis  den  e  beleid  Aruba  2030  (cu  mes-
            despues a bira DCA.                                                                    rapport di maneho di 2015 pa  ter  duna  contesta  educativo
                                                                                                   2017.  Locual  a  bin  acerca  ta  riba  terenonan  economico,
            E rapport a bira conoci memey                                                          cu a formula e balor basa riba  laboral,  tecnologico,  medio
            di publico siman pasa y a yega                                                         prioridadnan di e participan-  ambiente,  desaroyo  social  y
            den  man  di  varios  instancia,                                                       tenan (stakeholders) principal  cultural),’  ‘Isla  Inovativo,’
            incluso  Parlamento.  Esaki                                                            y tambe a base di e necesidad  produci pa Banco Central di
            despues cu na 2022, mr. Xio-                                                           di e industria turistico, manera  Aruba na 2018,  y tambe e rap-
            mara  Maduro  e  tempo  ey  a                                                          formula den e plan strategico  port ‘Building a Better Citizen
            publica unicamente parti di e                                                          ‘Winning the Future; Strategic  Experience:  e-Government
            rapport y a usa como motibo                                                            Plan for the Development of  Roadmap  2021-2025,’  como
            privacidad di personanan cu a                                                          Tourism’ di 2011. E plan aki  parti di e analisis di DCA.
            keda  menciona  den  e  inves-                                                         ta ilustra e interes di e turista
            tigacion.                                                                              nobo cu ta mas dirigi riba ex-  E investigacion a inclui evalu-
                                                                                                   periencia.                   acion di e operacion, e personal
            Diaz  y  Croes,  cu  Asistencia  investigadonan a nota si cu e  ta dirigi na metanan operacio-                      y su capacidad. E conclusion
            di Direccion di Recurso Hu-  personal ta orguyoso di DCA,  nal ni obhetivonan di maneho  Evaluacion                 ta cu tin hopi area cu ta rekeri
            mano y DCA, a haci un revi-  nan  tin  respet  pa  e  departa-  cu  por  keda  midi  (meetbare  E transformacion di Instituto  mehoracion, entre otro cu no
            sion unda ta bira evidente pa  mento y ta consciente di nan  beleidsdoelstellingen).   pa  Cultura  pa  Direccion  di  ta siña di fout di otro. Pa loke ta
            nan cu metemento di politica  responsabilidad  pa  e  organi-                          Cultura  na  2007  tabata  basa  finanzas, cu ta inclui subsidio
            partidista tabata un influencia  sacion.                  Puntonan conflictivo         riba e vision cu mester reor-  pa ‘stakeholders,’  mayoria par-
            negativo  pa  maneho  di  cul-                            A  inventarisa  tambe  e  pun-  ganisa e entidad pa enfoca riba  ti tabata pa DCA mes durante
            tura. Ademas e obhetivo pa un  Mientras cu e procesonan pri-  tonan cu a stroba un funcio-  desaroyo  di  maneho,  inves-  e periodo 2013-2016. Pero e
            maneho di cultura optimal, cu  mario di e organisacion ta fun-  namento optimal, a base di cua  tigacion y documentacion di  reparticion a haya un caracter
            ta acopla na esnan cu ta activo  ciona bon, tin fayonan na nivel  a propone tambe trayectonan  e tereno cultural.  Despues di  mas equitativo entrante 2017.
            den e tereno di cultura, nunca  strategico y investigativo. Esaki  di mehoracion. E prome ta pa  10 aña mester a evalua pa mira
            a lanta for di tera.         ta entre otro pa falta di per-  bin cu mehoracion incremen-  kico a logra of no despues di  Diaz  y  Croes  a  ilustra  cu
                                         sonal capacita. Hasta si e fun-  tal cu por sucede a corto plaso,  e reorganisacion, sinembargo  varios di e problemanan den
            Di  otro  banda,  for  di  prin-  cionnan necesario pa maneho  basa riba e sistema existente. E  no tin detayenan di e evalu-  DCA por mustra ta para riba
            cipio a desaroya actividadnan  efectivo ta yena, den hopi caso,  otro ta pa desaroya un modelo  acion, den sentido cu no a de-  nan  mes,  y  cu  por  keda  so-
            pa duna contenido na e con-  e personal no ta cumpli cu e  di organisacion nobo como un  termina cua obhetivo a logra of  luciona  relativamente  facil.
            exion entre turismo y cultura,  exigencianan  necesario  pa  e  totalidad dirigi na crea balor.  no. E Director di DCA a bisa  Tambe  tin  otro  cu  ta  relata
            cu a crea un relacion entre e  trabao.  Mas ainda, e sistema  DCA lo mester transforma pa  den e analisis cu e relatonan  na otro, na mesun nivel y cu
            tereno di cultura tradicional y  di maneha e departamento no  realmente crea un asina yama  anual ta describi e logronan,  tambe ta relativamente facil pa
            e sector pafo di esey. E pub-                                                                                       keda soluciona. Pero algun di
            licacion ‘Winning the Future;                                                                                       e problemanan ta relata na e
            Strategic Plan for di Develop-                                                                                      cultura politico di patronahe
            ment of Tourism di 2011 tin                                                                                         y nepotismo. Otro problema
            datonan investigativo concreto                                                                                      mas complica ta deficit presu-
            basa riba cua por establece un                                                                                      puestario y colaboracion entre
            maneho di cultura. Banda di                                                                                         ministerionan.
            e tereno cultural tradicional,
            sectornan transformatorio den                                                                                       E analisis a sugeri trayecto di
            comunidad ta crea necesidad                                                                                         mehoracion pa DCA, cu ta in-
            di clientela nobo cu ta mishi                                                                                       clui pasonan incremental sa-
            e maneho di cultura. E nece-                                                                                        liendo di e situacion existente,
            sidadnan nobo aki ta traduci                                                                                        y un modelo di organisacion
            nan  mes  den  exigencianan                                                                                         den  un  entidad  cu  ta  crea
            cu  ta  nifica  cu  e  modelo  di                                                                                   balor,  banda  di  implementa
            organisacion di DCA mester                                                                                          transformacion. Toma di de-
            adapta, tanto riba tema y fun-                                                                                      cision den DCA mester ta mas
            cionamento, si e departamento                                                                                       democratico y participativo. Y
            kier keda relevante.                                                                                                DCA mester bira un organi-
                                                                                                                                sacion menos burocratico, pa
            Un  analisis  di  e  sistema  di                                                                                    permiti agilidad, pa por actua
            operacion  di  DCA  ta  ilustra                                                                                     mas lihe y efectivo basa riba
            un  enfoke  interno,  cu  poco                                                                                      cambionan den sociedad.
            innovacion. Di otro banda, e
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20