Page 3 - VOLUMUL 7

DINCOLO DE REAL – vol 7-

POEM 301

Ne visăm liberi și-n mândria noastră scornim cuvinte înalte
de laudă,
"Suntem democrați, iubitori de libertate, scăpați de
prejudecăți și ură",
Se zidește în cuptorul nostru marele experiment uman, un
vis demn mereu să-l ai drept cale;
Vorbim melodios, cu sentiment nobil, crescând grădini de
idealuri puse a se vedea.
Dar, în realitate, suntem o plebe vulgară, care se-mpinge și
împarte gâlcevi,
Unde patimile sunt stârnite cu ușurință de demagogi, presă,
profitori de credințe, agitatori.
Blasfemii rostite, se numește asta "societatea oamenilor
liberi"; e vorbă grea,
Ce putem noi oferi lumii în afară de prăzile prea pline pe
care le-am furat de la pământul omenirii?
Sub halucinația că acest jaf nebun poate numi progres și
cultură luminoasă,
Ne substituim ființa într-o cursă oarbă, de subliminala
viclenie suntem prea mereu ispiți.
Totul se clădește pe temelia iluziei, un altar egoist pe care
sacrificăm bunul simț,
Și ne pierdem speranțele și visele-n abisul unei prosperități
de moment, amăgirea unei legiuite fericiri.

2