Page 3 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

POEM 101

Poate că am vrut să mă regăsesc. E o frază interesantă, nu-i
așa? Nu o cunosc în limba altor popoare,
Și totuși, trădează o bănuială neliniștitoare că ceva s-a
rătăcit, o piesă din puzzle-ul existenței mele
Ce lipsește, ascunsă în labirintul sufletului, în palatele din
sticlă ale viselor uitate.
Dacă aș fi avut vreo intuiție că sinele pe care urma să-l
găsesc va fi doar același sine
De care am fugit atât de mult timp, poate că aș fi rămas
acasă, în colțul acela umbros
Unde liniștea și teama se împletesc într-o simfonie tăcută,
un vals al solitudinii.
Căutarea s-a transformat într-o călătorie magică, o
aventură prin peisaje fantastice
Unde umbrele îmi șopteau numele, iar luminile din
depărtare se preschimbau în speranțe vii,
Un drum pe care l-am parcurs cu inima în palmă, fragilă și
înfricoșată,
Fiecare pas o întrebare, fiecare răsărit un răspuns evaziv,
fiecare apus o promisiune
Că undeva, dincolo de toate colțurile neumblate ale
conștiinței, mă voi regăsi
Nedespărțit, complet, în lumina serenă a unui răsărit de
sine.
Îmi amintesc prima noapte pe acest drum, luna îmi era
prietenă, iar stelele, confidente,
Cu mâna întinsă, am atins reflexia apei, și m-am văzut
fragmentat,
Fiecare picătură, o fațetă a sufletului, fiecare undă, un ecou
al dorințelor trecătoare.

2