Page 61 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

POEM 121

În adâncul gândurilor mele rătăcitoare, mă întorc la 1989,
O vreme de nevinovăție neîntreruptă, un văl de
necunoaștere ce-mi acoperea mintea,
Plutind într-o mare de incertitudine, unde înțelegerea era
doar un ecou,
Căci totul a fost meticulos elaborat, până la ultimul detaliu,
De cei ce au preluat puterea și au distrus România complet.
Patruzeci de ani de viață mi-au trebuit pentru a ridica
vălul, pentru ca adevărul să se dezvăluie,
Să văd lumea așa cum este, un tărâm al înșelăciunii și al
poveștilor pe jumătate spuse.
Totul este o mare dezinformare, un teatru al minciunilor,
Nimic nu este așa cum pare, așa cum este arătat sau
descris.
Manipulare în masă, fragmentare și dezbinare a națiunilor,
Pentru putere și bogăție, eterna luptă nemiloasă.
Când oare va gusta din nou poporul român adevărata
libertate?
În amurgul reflecției, mă gândesc la aceste adevăruri
sumbre,
Anii de iluzii elaborate, de libertate care nu a fost niciodată
adevărată.
Am fost marionete într-o revoluție înscenată, păpuși într-o
mare piesă,
Neștiutori, desfăcuți de mâinile celor ce au coregrafiat
nenorocirea noastră.
60