Page 10 - Simpozion Orasul Viitorului
P. 10

Importanța dezvoltării creativităţii elevilor în procesul instructiv- educativ

                                                                                                                         prof. înv. primar LUCIA BOLOJAN,
                                                                        Școala Gimnazială ,, Iuliu Maniu’’ Zalău

                       „Progresul  omenirii  nu  este  posibil  fără  activitatea  creatoare,  teoretică  sau  practică  a
               oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată ca forma cea mai
               înaltă a activităţii omeneşti.”
                       Creativitatea constituie una din problemele majore ale contemporaneităţii. Ea se educă, se
               învaţă încă din  clasele primare ba  chiar de la  grădiniţă.  Nevoia de inovare  este  esenţială pentru
               bunul  mers  al  şcolii,  al  vieţii,  al  vremurilor  în  care  trăim.  Deoarece  educaţia  nu  este  doar
               obligativitatea  sau  competenţa  şcolii,  activitatea  şcolii  trebuie  asumată  deopotrivă  şi  de  familie,
               mass-media,  comunitatea  locală,  ca  factori  complementari,  cu  influenţă  majoră  în  formarea
               personalităţii  copilului.  Vârsta  micii  şcolarităţi,  caracterizată  prin  fantezie,  curiozitate,  spirit  de
               aventură, este o perioadă propice stimulării creativităţii. La aceasta vârstă copiii au curajul să emită
               opinii personale, să argumenteze şi să găsească soluţii inedite în situaţii diverse, fără teama de a
               greşi sau a părea ridicoli, aşa cum s-ar putea întâmpla cu persoanele care au o anumită experienţă de
               viaţă.
                       Vârsta  micii  şcolarităţi,  caracterizată  prin  fantezie,  curiozitate,  spirit  de  aventură,  este  o
               perioadă propice stimulării creativităţii. La această vârstă copiii au curajul să emită opinii personale,
               să argumenteze şi să găsească soluţii inedite în situaţii diverse, fără teama de a greşi sau a părea
               ridicoli, aşa cum s-ar putea întâmpla cu persoanele care au o anumită experienţă de viaţă.
                       Creativitatea  elevilor  depinde  de  mai  mulţi  factori:  educaţia,  nivelul  dezvoltării  fizice  şi
               cognitive  al  fiecăruia  şi  nu  în  ultimul  rând  de experienţa  lor.  Ar  fi  bine  ca  fiecare  dascăl  să  îşi
               accepte elevii aşa cum sunt, dar să le creeze în acelaşi timp atmosfera proprie pentru a-şi exprima
               personalitatea şi originalitatea.
                       Şcoala reprezintă principalul factor care poate contribui decisiv la valorificarea creativităţii
               potenţiale a elevilor, la stimularea înclinaţiilor lor creative şi la educarea creativităţii. Manifestările
               creative, mai mult sau mai puţin relevante, existente înaintea intrării în grădiniţă, sunt dirijate şi
               valorificate  într-o  anumită  măsură  în  familie  şi  grădiniţă,  urmând  ca  în  şcoală  să  se  accentueze
               procesul de depistare, stimulare şi formare a aptitudinilor creatoare la elevi.
                       La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situaţii problematice constituie în
               acelaşi timp o manifestare a creativităţii lor. Principala caracteristică a gândirii creative la elevi este
               noutatea  sau  originalitatea  soluţiei  găsite,  a  ideii  emise.  Nu  se  poate  vorbi  în  ciclul  primar  de
               existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii.
                       Copilul de vârstă şcolară mică, adoptă o atitudine creatoare atunci când, pus în faţa unei
               probleme, îi restructurează datele, descoperă căi de rezolvare, o rezolvă în mod personal. Pentru
               realizarea unui învăţământ formativ, fiecare cadru didactic trebuie să conştientizeze că este nevoie
               de un mediu şcolar stimulativ. Acesta este creat de învăţătorii care permit libera expirmare a ideilor,
               chiar  contrare,  care  stimulează  munca  independentă,  sunt  capabili  să  stabilească  o  relație
               democratică cu elevii ce nu se bazează pe teamă, constrângere, pe ironie, dar nici pe stilul ,,laissez-
               faire’’.


                                                                                              5
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15