Page 52 - Simpozion Orasul Viitorului 1

Modalități de stimulare și formare a capacității creatoare a elevilor în cadrul
disciplinelor opționale

prof. înv. primar LOREDANA NEGREAN,
Școala Gimnazială ,,Corneliu Coposu’’ Zalău

„Există, adesea, în prima copilărie, o prospeţime a imaginaţiei, o curiozitate neobosită, un
fel de geniu poetic, pe care savanţii sau artiştii ajunşi la maturitate nu le pot găsi decât cu mare
greutate.”
Pornind de la această remarcă a lui Gaston Berger din „L’homme modern et son education”,
putem aprecia că, în etapa actuală, susţinuţi de noile orientări ale Curriculum-ului naţional şi de
Planul-cadru de învăţământ, ne putem îndrepta atenţia şi aşteptărilor spre zona disciplinelor
opţionale, pentru a aborda cu încredere problematică creativităţii din perspectiva relaţiei învaţător -
elev și elev- învăţător, ca agenţi direct implicaţi în acest tip de activitate.
Respectând principiile de descentralizare, de flexibilizare şi de descongestionare a
parcursului şcolar, putem să abordăm cu deosebită flexibilitate domeniul disciplinelor opţionale,
adevărate oaze în care ne regăsim atât noi, învăţătorii, cât şi elevii, urmărind realizarea obiectivelor
pe care ni le-am propus. Pot aprecia că, valorificând cele mai de preţ însuşiri ale copilăriei:
inventivitatea, fantezia, imaginaţia, căutările pasionate, elanul spre aventură şi cunoaştere, regăsite
în activitaţile realizate în cadrul disciplinelor opţionale, vom stimula şi vom forma inteligenţe
îndrăzneţe, care să fie capabile să anticipeze intuitiv descoperiri şi invenţii în toate domeniile
cunoaşterii umane.
Prin varietatea tematică, discipline opţionale solicită mobilitate în folosirea cunoştinţelor
dobândite în şcoală şi în afara ei, oferă prilejul proiectării unor aspiraţii de viitor, exersarea
capacităţii de adaptare la situaţii noi, formarea unei inteligenţe flexibile şi a unor reacţii rapide
impuse de civilizaţia modernă. Tematica abordată este în funcţie de anumiţi indicatori: nivelul,
varietatea si complexitatea intereselor educaţionale ale elevilor, ritmul multiplicării permanente a
domeniilor cunoaşterii, exigenţele formării personalitaţii elevului într-o lume în schimbare. Se
poate aprecia că opționalul deschide noi perspective creativităţii la nivelul practicii şcolare. În acest
context, învăţătorul devine el însuşi cel care concepe curriculum-ul, iar in această ipostază, trebuie
să orieteze proiectarea pornind de la obiective clar definite, sprijinite pe conţinuturi accesibile
elevului. Clasificarea opţionalelor:
1. Optionalul derivat dintr-o disciplină studiată: ca adâncire a acesteia;
2. Opţionalul, ca altă disciplină decât cele menţionate în cadrul ariei;
3. Opţionalul, ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse ca atare în
programa disciplinară;
4. Opţionalul , ca temă integratoare pentru o anumită arie curriculară;
5. Opţionalul, ca temă integratoare pentru mai multe arii curriculare.
Ţinând cont de această clasificare, am considerat că abordarea primului tip dintre cele
enumerate corespunde cerinţelor colectivul de elevi pe care-l conduc şi totodată, corespunde
sintalităţii acestui colectiv. În centrul atenţiei am avut realizarea idealului educaţional al şcolii
româneşti, care constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualitaţii umane, în
formarea personalitaţii autonome şi creative. (Legea învăţământului, numărul 85/1995, Art.3).

47