Page 18 - NEWSPAPER MEDIA MONITORING DECEMBER 18TH, 2018
P. 18
A2 LOCAL
Diamars 18 December 2018
Segun historiado Chando Pietersz
‘Pensamento di papia hopi negativo riba migrante mester cambia’
ORANJESTAD – Diabi- e bario historico aki. Awe den
erna ultimo Fundacion e clausura di nan actividad
Rancho a cuminsa su ciclo dedica na Dia Internacional
di actividad di cinco dia di Migrante, ta tuma luga un
dedica na Dia Internacio- celebracion na Plasa di Ran-
nal di Migrante 2018. E dia cho Visstraat/John G. Eman-
aki, segun calender di or- straat 9. Dj Caleto ta percura
ganisacion di Nacionnan pa e ambiente musical ta bon
Uni, ta wordo conmemora anima cu un coleccion clasi-
awe. co di LP di musica Caribeño.
Tambe tin benta di variedad
E topico di migracion a bira di producto riba caya y cum-
un asunto importante na cu- inda Caribeño.
alkier pais, y e ta aparece riba
agenda di prioridad di cual- Migrante den Caribe
kier encuentro mundial di Diabierna ultimo tres ora-
mandatarionan. Aruba ta un donan, Chando Pietersz,
isla cu historicamente a ricibi Linda Reijnders y Benjamin
e presencia di migrantenan di Romero a trata e topico di
tur parti di mundo. Sinem- Migrante den Caribe. E his-
bargo, den e actividad aki or- toriado Pietersz a papia riba
ganisa pa Fundacion Rancho su investigacion tocante Aru-
y divulga den medionan di ba como un isla di migrante.
comunicacion, e presencia E periodista y autor Reijnders
publico ta masha pober mes. a referi na e trabou realisa
E ta refleha cu eventualmente den su buki We Are Aruba,
ta existi un falta di interes, te y e presencia di migrantenan
hasta di e propio migrant- di diferente nacionalidad na
enan, cu mester ta esun mas Aruba y nan proceso di adap-
interesa pa atende e charlanan tacion y integracion. Mien-
cu a tuma luga den Centro di tras cu e periodista Romero
Actividad di Rancho. a referi na su buki nobo, E
Caya di Monche, unda e ta
Ayera tardi a tuma luga un referi na e migrantenan di
caminata cultural y te hasta antes tempo di Lago, y con
pedagogico di inclusion den mayoria di nan a bini for di
nos region Caribense. Esaki a pa Venezuela y Cuba. Esaki e migrantenan aki ta wordo
haci cu nan a adapta y integra apesar di diferente industria refleha ainda den pueblo di
mas lihe na e mentalidad y cu a surgi como esun di oro, San Nicolas. E migracion aki
cultura di e pueblo Arubiano. fosfaat, salo, aloe, pero cu a a nifica pa nos –segun e histo-
somenta y cu no a genera su- riado aki– cu den un periodo
Aruba Isla Migrante ficiente fuente di trabou pa di 70 pa 80 aña, Aruba tin e
E historiado Pietersz a referi atende cu e calidad di bida di privilegio di a conoce dos ola
na un trabou di investigacion nos habitantenan di antes. di migracion hopi impactante
historico di Aruba como isla pa nos comunidad y sobre-
migrante. E investigacion aki Sr. Pietersz a indica cu ora e vivencia. Prome, nos Aru-
no solamente ta referi riba e dos refineria aki a cuminsa op- bianonan tabata bandona nos
migrantenan cu a bin Aruba, era, hendenan specialmente isla, mientras den otro nivel
specialmente ora refineria di nos region a bini pa traha y otro hendenan a bin di afo pa
Lago y Eagle a habri na deca- keda. E ta haya cu e migrante establece na Aruba pa motibo
da di aña 1920. Sino tambe el aki tabatin otro caracter di e cu nan a bin busca un miho
a papia e tempo cu nos ante- Arubianonan cu a sali for di porvenir.
pasadonan a yega di migra pa Aruba temporalmente pa bay
otro paisnan, principalmente busca trabou. Un muestra di Continuacion riba Pagina 3