Page 18 - NEWSPAPER MEDIA MONITORING DECEMBER 18TH, 2018
P. 18

A2   LOCAL
                 Diamars 18 December 2018
            Segun historiado Chando Pietersz

                    ‘Pensamento di papia hopi negativo riba migrante mester cambia’


            ORANJESTAD  –  Diabi-        e bario historico aki. Awe den
            erna  ultimo  Fundacion  e  clausura  di  nan  actividad
            Rancho a cuminsa su ciclo  dedica  na  Dia  Internacional
            di  actividad  di  cinco  dia  di Migrante, ta tuma luga un
            dedica na Dia Internacio-    celebracion na Plasa di Ran-
            nal di Migrante 2018. E dia  cho Visstraat/John G. Eman-
            aki, segun calender di or-   straat 9. Dj Caleto ta percura
            ganisacion  di  Nacionnan  pa e ambiente musical ta bon
            Uni, ta wordo conmemora  anima cu un coleccion clasi-
            awe.                         co di LP di musica Caribeño.
                                         Tambe  tin  benta  di  variedad
            E topico di migracion a bira  di producto riba caya y cum-
            un asunto importante na cu-  inda Caribeño.
            alkier pais, y e ta aparece riba
            agenda  di  prioridad  di  cual-  Migrante den Caribe
            kier  encuentro  mundial  di  Diabierna  ultimo  tres  ora-
            mandatarionan.  Aruba  ta  un  donan,  Chando  Pietersz,
            isla cu historicamente a ricibi  Linda  Reijnders  y  Benjamin
            e presencia di migrantenan di  Romero  a  trata  e  topico  di
            tur  parti  di  mundo.  Sinem-  Migrante den Caribe. E his-
            bargo, den e actividad aki or-  toriado  Pietersz  a  papia  riba
            ganisa pa Fundacion Rancho  su investigacion tocante Aru-
            y  divulga  den  medionan  di  ba como un isla di migrante.
            comunicacion,  e  presencia  E periodista y autor Reijnders
            publico ta masha pober mes.  a  referi  na  e  trabou  realisa
            E ta refleha cu eventualmente  den  su  buki  We  Are  Aruba,
            ta existi un falta di interes, te  y e presencia di migrantenan
            hasta  di  e  propio  migrant-  di  diferente  nacionalidad  na
            enan, cu mester ta esun mas  Aruba y nan proceso di adap-
            interesa pa atende e charlanan  tacion  y  integracion.  Mien-
            cu a tuma luga den Centro di  tras  cu  e  periodista  Romero
            Actividad di Rancho.         a  referi  na  su  buki  nobo,  E
                                         Caya  di  Monche,  unda  e  ta
            Ayera  tardi  a  tuma  luga  un  referi  na  e  migrantenan  di
            caminata  cultural  y  te  hasta  antes  tempo  di  Lago,  y  con
            pedagogico  di  inclusion  den  mayoria di nan a bini for di
































                                                                      nos region Caribense. Esaki a  pa  Venezuela  y  Cuba.  Esaki  e  migrantenan  aki  ta  wordo
                                                                      haci cu nan a adapta y integra  apesar  di  diferente  industria  refleha  ainda  den  pueblo  di
                                                                      mas  lihe  na  e  mentalidad  y  cu a surgi como esun di oro,  San Nicolas. E migracion aki
                                                                      cultura di e pueblo Arubiano.  fosfaat,  salo,  aloe,  pero  cu  a  a nifica pa nos –segun e histo-
                                                                                                   somenta y cu no a genera su-  riado aki– cu den un periodo
                                                                      Aruba Isla Migrante          ficiente  fuente  di  trabou  pa  di 70 pa 80 aña, Aruba tin e
                                                                      E historiado Pietersz a referi  atende cu e calidad di bida di  privilegio di a conoce dos ola
                                                                      na un trabou di investigacion  nos habitantenan di antes.  di migracion hopi impactante
                                                                      historico di Aruba como isla                              pa  nos  comunidad  y  sobre-
                                                                      migrante. E investigacion aki  Sr. Pietersz a indica cu ora e  vivencia.  Prome,  nos  Aru-
                                                                      no solamente ta referi riba e  dos refineria aki a cuminsa op-  bianonan tabata bandona nos
                                                                      migrantenan cu a bin Aruba,  era,  hendenan  specialmente  isla,  mientras  den  otro  nivel
                                                                      specialmente  ora  refineria  di nos region a bini pa traha y  otro hendenan a bin di afo pa
                                                                      Lago y Eagle a habri na deca-  keda. E ta haya cu e migrante  establece na Aruba pa motibo
                                                                      da di aña 1920. Sino tambe el  aki tabatin otro caracter di e  cu nan a bin busca un miho
                                                                      a papia e tempo cu nos ante-  Arubianonan cu a sali for di  porvenir.
                                                                      pasadonan a yega di migra pa  Aruba temporalmente pa bay
                                                                      otro paisnan, principalmente  busca trabou. Un muestra di  Continuacion riba Pagina 3
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23