Page 27 - Lacrimile Cuvintelor Mele
P. 27
Dovada
am rămas pentru totdeauna departe,
am rămas pentru totdeauna amintire – ca
dovadă timpul ce curge
în direcția iubirii neîntâmplate
și viermii noștri ce continuă să
se ascundă de suflul curat al
gândului de primăvară,
temându-se
să nu li se divulge
secreta menire
de-a roade-n rănile vii,
de-a face trupul tot un
hoit de sfâșiat – ce
dovadă mai mare decât moartea mea
pe care, prin gândul curat al poetului,
nu credeam să învăț a o iubi vreodată?
27