Page 19 - HOSPITAAL
P. 19
A8 REINO
Diaranson 25 Juli 2018
Taboo di HIV ta mescos na Hulanda cu na e islanan Caribense
AMSTERDAM – E cine
‘Aan niets overleden’ (‘El
a muri di nada’ trad.) na
Hulanda a estrena e siman
cu a caba. Ta e prome cine
di e actor y director nace
na Corsou Raymi Sambo.
Cu e cine Sambo ta trata
un topico sensitivo: e ta-
boo di HIV, e virus cu sin
trato a lo largo lo resulta
den aids.
Na Amsterdam durante di e
Conferencia Internacional
di AIDS, henter siman cien-
tifico, manager, hende cu
ta traha den cuido di salu y
activista di henter mundo ta
bini hunto. Prens Harry di
Britania, princesa Mabel y ex
presidente Bill Clinton tam- cu e malesa cronico aki tin”, tumamento di remedi, sino
be t’ey y nan ta mustra nan asina Foppe, cu tin casi trinta tambe riba e bienestar emo-
solidaridad cu e meta pa kita aña ta biba cu HIV, ta conta. cional y social di hende cu
AIDS for di mundo na 2030. “Por ehempel tin mayor cu HIV. “For di investigacion a
Ku un evento internacional no ke pa nan yiu hunga cu sali cu hende cu por papia ab-
asina grandi lo bo kere cu un mucha cu tin HIV. So- iertamente tocante nan HIV
na Hulanda HIV no ta taboo cialmente nos tabatin mucho por handle e reaccionnan
mas, ‘pero niun ora so’, Reina poco progreso compara cu e negativo miho y nan ta mas
Foppen di Asosiashon di HIV progreso medico enorme cu feliz. Esunnan cu ta rondona
na Hulanda ta bisa. Esaki ta tabatin den curso di añanan. nan ta esencial pa e protec-
segun e fuente Retkaribense. Esaki ta masha tristo.” cion emocional aki.
‘Pasobra tin remedi bo por
‘E taboo di Hiv no ta tipi- Den e parti Caribense di bira bieu cu HIV y bo por
camente algo di e islanan Reino, Foppe ta mira cu ai- haya yiu salud. Mucho hopi
Caribense, mi ta mir’e na nda tin un taboo enorme riba hende ainda no sa esaki’
tur isla, na Texel tambe’ HIV. “Pero esaki no ta algo
“Mas cu 50 porshento di tipico di e islanan Caribense, Foppen ta mira cu comu-
hende na Hulanda cu HIV mi ta mira esaki na tur isla, nidad ainda tin un caminda
tin hopi molester di e stigma na Texel tambe. Ta e mentali- largo di bay te ora nan acep-
dad insular di ‘nos tur conoce ta hende cu HIV. “E cos ta
otro’. Esaki ta bay asina leu cu cuminsa cu dunamento di
Hulandes Caribense cu HIV informacion y keda ripiti cu
cu ta biba na Hulanda ta tene bo no por haya HIV ora di
esaki secreto na Hulanda hunga wega, of di un bril di
mes, pa miedo cu nan tin cu e wc of un sangura.” E Asocia-
informacion por lek bay nan cion di Hiv ta ofrece tambe
isla y cu esaki por tin conse- peercounseling individual y
cuencia pa nan famia. tayer pa hende cu a caba di
haya e diagnosis di HIV y cu
‘Pa keda tuma bo reme- ainda tin hopi miedo y hopi
dinan continuamente ta pregunta. E contacto ey hopi
bira extra dificil si esun- biaha ta un sosten grandi i ta
nan rond di bo no sa cu bo yuda enormemente cu acep-
tin HIV’ tacion. E asociacion ta boga
Pero pa tene HIV secreto pa laga e formanan aki di sos-
tambe tin consecuencia fer- ten ta un parti fiho di e cuido
felo segun Foppen. “Si bo tin di salubridad specialisa.
HIV bo por bira masha bieu,
pero bo mester keda tuma re- “Pero mester comparti mas
medi henter bo bida pa soru bon noticia”, Foppen ta bisa,
suprimi e virus. E ora ey bo “cu ta danki na e remedi di
por haya yiu salud y bo no HIV bo por bira bieu y bo
por pasa bo HIV pa bo part- por tin sex sin risca pega un
ner sexual. Pero pa keda tuma otro hende cu HIV y bo por
e remedi ta bira extra dificil haya yiu salud. Mucho hopi
Like us on
si esunnan rond di bo no sa hende te ainda no sa esaki.”
cu bo tin HIV. Mi conoce
hende cu pa berguensa of Facebook
culpabilidad hasta no ta bisa
nan partner cu nan tin HIV y
cu ta sconde nan remedinan,
por ehempel den nan tas di
trabou.”
E scondemento di HIV pa
esunnan rond di bo no sola-
mente ta pone presion riba e facebook.com/bondianoticia