Page 189 - unirea 8-9

ni-am înghireptat cîtă on avion ce sămăna cu ceva 8-9
păsăroi. M-am uitat cîtă pămînt, apoi cîtă cer şi
m-am suit în avion. Motoarile meriau la relantiu.
Înlontru curat, scaonie ca-n rată, becuri aprinsă,
ce mai – ieleganţîiaş! Dîn doauă mişcări m-am
aşezat la obloc. Tătă lumia ni-am aşezat în scaonie atuncia şi veghieţ’ cosît aghivărat! Şpaniolu-n-
şi ni-am legat cu ceva centuri. Ciia dîn căbină or grozît că are şi crepe cosaşu’ iar-o vinit înt-o fugă,
început ş-accelereză motoarile şi dîn tri mişcări strîgînd: -”Tranquilooo! Tranquilooo!” Cosaşu’ iară
ni-am dăsprins dă pămînt. Păsăroiu’ ş-o băgat o-ntreba pă compatriott: -“Ce zîce iară?” Ciala i-
ghierile-n foale şi - numa’ cîtă Şpania! Drumu o o zîs dîn nou –“Că traji chiulu!”. Şi tăt aşe pînă m-
fost fain’! Dă vo tri ori ni-or buntuzît ceva zonie am ‘nervat io ş-am strîgat cîtă cosaş: -“Mă, cosa-
făr’ dă aier, da’ păsăroiu nu s-o dăjghinat. şule! Tranquilo însamnă şi chie linişchieşchi, nu că
Io n-am avut bai, ieram obijnuit dî la măr- traji chiulu’ măă!” Io şchiam cuvîntu’, că aşe-ş’ liniş-
su’ cu cocia. Dî la o vreme o mogorocit ceva unu’ chia nievasta niepotului pruncu’, cînd plînjia. No,
pîn tolceră ş-apoi o apărut domnişoara dă servici atunci şi vez’ ce fugă o băgat cosaşu’ dîpă com-
cu beri în lăcruţe dă tablă, ape şi tăt felu’. Io am pătriotu’ lui! Noroc că nu l-o prins. Cred că-l belia
băut apă, c-o zîs că n-au bere la halbă... Şi iac-a- dă viu. Amu, în Şpania nu num-am lucrat, ni-am
şe, uitîndu-mă pă oblocuţ’, pîntră nori, nici nu şi petrecut, sară dă sară! Treciau mîncările şi beu-
şchiu cum am aterizat la Valencia. Ni-am scoborît turile năcunoscuchie dă vai ş-amar! Şi iac-aşe,
uşurel dîn păsăroi, ni-am băgat în aieroport ş-am uşurel, s-o apropiet zîua-ntoarcerii acasă. Cu cu-
aşchieptat cuferile. D-a-coalia, cu iele-n brînci, ferile plinie dă ieji şi cu tăt felu’ dă cădouri m-am
m-am înghireptat cîtă ieşire inghie m-aşchiepta luat la reveghiere dî la niamuri şi prechini ş-am
niepotu’ Carlos. Mare-o fost bucuria întălnirii! Nie- pornit cu niepotu’, cu măşina, cîtă Valencia. La
potu’ m-o luat cuferile, ni-am scoborît în ceva po- aieroport m-am îmbrăţişet niepotu’ şi m-am suit
drum plin cu măşini, ni-am suit în măşina niepo- în acelaş’ păsăroi alb. Cum meriam pîntră norii
tului şi duşi am fost - cîtă Mădrid. Pă drum, cu mînioşi, cînd s-o ţîpat on fuljer drept în plevu’
voarba ieram cîtă niepotu’, da’ cu ochii tăt d-a păsăroiului, am crezut că tăt nie-ngînjeşchie. Avi-
roata! Ş-aviam ce veghia! Livez’ cu măslini, dru- onu’ s-o zdruncinat rău. Lumia o-nceput şi ţîvlias-
muri ca pă masă, făr dă gropi, căşi mulchie şi noi că, becurile s-or astîns, în tolceră s-auza on fluie-
... Noi, cei ce meriam înculu, n-aviam triabă cu rat cu-ntreruperi, unii plînjiau... Numa’ io mă abţî-
cei ce viniau cîtă noi. Lîngă Mădrid, la niepotu’ niam. Eh, da’ cînd s-o-nclinat păsăroiu’ ş-o prins
acasă, alchie frumusăţ’: muieria lui cu pruncuţu’, viteză-n jos, m-am gînghit: -”No, amu-i baiu’ cît
camere mulchie, ciupă mare dîn ţiment, în ocol, casa!”. Atunci o apărut ca dîn cer domnişoara dă
mai doauă măşini, în uliţă, gard tăt d-a roata dîn servici strîgînd la minie: -”Nu ne lăsa unchiuleee!”
verghiaţă ‘naltă... Ce mai? Ca-n stăţîunie! Am No, cînd am auzît asta dîn doauă mişcări am ajuns
predat niamurilor cufăru’ cu alimenchile şi răchia, în căbina avionului. Am scoborît dîn scaunie pilo-
m-am îmbăiet în camera-n care puşchica apa cal- ţîî, leşînaţ’, m-am instalat cu domnişoara la bo-
dă dînt-on părechie şi m-am prezentat la masă toanie, ni-am pus ceva tolceruţă pă urechi şi iac-
Lungă o fost prima sară! Am povestit mulchie şi aşe, am scoborît păsăroiu’ pă pămînt, la indicaţîile
mărunchie. Io, dîp-acasă. Niepotu’ Carlos cu fra- unuia ce-mi şopchia-n urechi şi a domnişoarei.
chi-su Raul, dî pî la ei. Le meria binie, aviau firmă La scoborîre tătă lumia o bătut dîn pălmi iar io
dă conştrucţîi ş-aviam şi fiu, d-a doaua zî, şef dă m-am închinat în sămn dă mulţam. La scara avio-
şantier. Amu, ca şef dă şantier mulchi-ar fi dă po- nului m-aşchiepta muieria. Cînd am văzut-o am
vestit. Da vă zîc doauă! Înt-o zî ieram cu o echipă înlemnit! Iera mai tînără cu trizăci dă ani.
dîn doi oamini la o magazîie dă cărnuri. Şpaniolu’, No, m-am gînghit, gata-i baiu’! Ni-am în-
propretaru’ ni-o zîs: -”Calamante macos capos, ciala tors în timp! Numa’ că dîntr-odată s-o făcut întu-
maga baga ... Partir” Amu iel nu asta zîcia, da’ noi nieric ş-o voce plăcută m-o dîgîlat la urechi: -
asta-m auzît. Ci-am înţăles? Că tria’ şi scochiem “Unchiuleee! Aterizăm!” Mă, oamini buni! Visasăm
cărnurile dî pîn frijidere şi că iel mere. Aşe c-am cu clopu’ pă ochi. Binie că n-o fost aghivărat! Ce
acţîonat! Cînd o vinit, carnia iera-n măgăzîi, pă mă făciam c-o muiere aşe tînără? La-ncheieria
păleţ’. No, s-o luat şpaniolu’ dă cap. Carnia tră- poveşchii adresăz compătrioţîlor mniei următoru’
buia mutată-n alchie frijideră şi nu dăconjelată. mesaj: omule! Oringhi-ai fi, nu uita că ieşchi ro-
În altă zî, lîngă şantieru’ nost’ iera o posta- mân! Ş-ar mai fi ceva: viaţa-i frumoasă da-i scurtă,
tă mare cu iarbă, doi români ş-on şpaniol. Unu’ aşe că ascultaţ’ şi veghieţ’!
dăscîlcia voarbile şpăniolului şi le ţîpa cîtă ciala-
Dicţionar: chinzuit – chinuit; chiscuit – îndesat;
lalt care numa’ ce vinisă-n Şpania şi nu-n-ţălejia răchişi cu curechi – plăcintă întinsă, cu varză; bughielarăş
nimic! Trăbuia cosîtă iarba aşe că nou’ vinit o – portofel; tolchiş – drum pietruit, între două localităţi;
pus brînca pă coasă şi dăi! Cînd l-o văzut şpaniolu’ Buciagă - marcă de camion; tenchiu’ – porumbul; viziclu –
cum lucră o vinit înt-on suflet şi io zîs: -”Tran- veston; tipsie – tavă; rată - autobuz rural; buntuzît –
scuturat ce provoacă ameţeli; dăjghinat – desfăcut;
quilo!” Omu’ l-o-ntrebat pă compătriot: -“Ce zîce, mogorocit – bolborosit; lăcruţe – cutii; ciupă – piscină;
mă?” Ciala i-o zîs: -“Zîce că traji chiulu!” No, postată – suprafaţă bine delimitată; plevu; - tabla.

189