Page 18 - unirea 1
P. 18
românilor români, fie-n ţară,
fie-afară. Mort între străini
Ce sucită este istoria şi cât de
imprevizibilă este viaţa! Luna nu-i pustie, nu
Sintagma româno-austriac a este-o cruce albă, mare
şi-un mormânt
denumirii cercului cultural din
doar unul, care
Austria şi, mai cu seamă, nu-i ştiut.
realitatea continentală de
astăzi, împreună cu vieţuirea pe
Oare cine s-a culcat
tărâm vienez a multor românaşi cine-a adormit în pat
de-ai noştri sunt dovezi care ne de pământ de Lună
arată că, de fapt, la 1 uscat
Decembrie 1918, despărţindu- cine groapa a săpat
ne de imperiul austro-ungar, şi creştin a îngropat
pentru a fi cu Ţara Mamă, noi şi creştiunul ăsta, cum
am fugit mai tare de unguri, sus pe Lună s-a urcat.
decât de austrieci!
O REVISTĂ NOUĂ, NOUĂ Pe Pământ, culcată jos
Acum, după aproape un
ŞI VOUĂ secol, greul vieţii ne-a purtat pe mă-sa căina dureros
meleaguri străine. Ne-am ta-su căta înspre Lună
Domnul Ioan Godja, împrăştiat, dar tânjim după şi-i citea ochiul viclean
membru al Asociaţiei Lună, Lună,
coaja de pită şi blidul de-acasă. tu eşti oarbă,
Jurnaliştilor Români de
Aşa suntem noi făcuţi. Vom dar eu văd sângele cald
Pretutindeni (AJRP),
fi fiind, probabil, „defazaţi” tânjind
maramureşean trăitor în Wiener european, dar dacă a intra în spre copilărie de creştin
Neustadt, ne anunţă încă o cadenţa lumii înseamnă a uita întemniţat pentru veci
izbândă gazetărească: după ce a de mamă şi de Tatăl Nostru – în sihăstrie.
reuşit să pună pe picioare un
mulţam!
post de radio românesc, aduce Cât de bine ne-ar fi în altă 21.12. 2012
acum pe lume Revista ţară, acasă este numai acasă.
UNIREA. (L-au ajutat oameni Poţi avea mai multe ţări, Mi-e dor de tine ...
inimoşi, ca Gabriella Costescu atât de dor de tine, încât
dar nu poţi avea decât o singură caut semne, semne-n semne
de la Sighişoara şi bunul nostru
patrie, aşa cum ai o singură şi-ascult, ascult
prieten Nicu Băciuţ, care, din mamă! Poţi să vorbeşti toate guri mincinoase,
Mureşul lui drag, ne dovedeşte limbile pământului, însă dor îţi colecţionez păcate, robii
că simte, scrie şi înţelege este numai în limba română! doar să-mi spună toţi şi toate
multe). că vii,
Poţi să râzi ori să plângi în
Acasă, în România, poate, totuşi,
toate hohotele lumii, dar sarea
ziarele şi revistele printate se din lacrimile tale va fi vii....?!
răresc dureros, secerate de românească! Sunt convins că
lipsuri şi mâncate de cariile Ca în oricare altă dimineaţă,
toate acestea (şi altele mai
indiferenţei. De aceea este vântul mătura drum prin
multe) sunt înţelese şi trăite de
reconfortantă o veste ca aceasta ceaţă,
editorii revistei de care ne zăpada scârţâia sub umbra
venită de la patruzeci de bucurăm astăzi. mea
kilometri de Viena: Cercul Întru împlinirea gândurilor, acelaşi soare palid la orizont,
Cultural Româno-Austriac le doresc să mărşăluiască, noaptea adormea - ziua
UNIREA îşi face revistă!
publicistic, cu folos. Păşiţi şi despica.
Nu întâmplător, desigur,
îndrăzniţi.
botezul ei a fost stabilit în Cu Dumnezeu înainte! Totuşi, eu încă aştept,
preajma zilei de 1 Decembrie. SERGIU VITALIAN VAIDA Doamne, venirea Ta.
Ziua aceasta se sublimează, SORINA BLOJ
realizator tv, Cluj-Napoca
astfel, încă o dată, în sufletele
18