Page 55 - unirea 1

fost atestat documentar în sec. al mişcare, iar Feciorescul de bâtă a
XVI-lea, dar are origini mult mai evoluat, astfel încât astăzi el se joacă
vechi. Arealul în care se joacă acest atât ca joc bărbătesc, folosind ca

dans este destul de restrâns: pe Valea punct de sprijin bâta, cât şi ca joc
Mureşului mijlociu, mai precis din mixt, folosind tot bâta ca punct de
În 26 iulie 2015 în comuna zona Ocna Mureş până spre Teiuş. sprijin.
Unirea a avut loc Festivalul Jocului
Dansul are ca principale figuri
de Haidău. ponturile în plimbare sau cu sprijin, PROF. DANIELA FLOROIAN
Haidăul este un dans fecioresc salturile înalte, flexiunile adânci, Centrul de Cultura “Augustin
dintr-un ciclu de dansuri populare
ghemuirile şi răsucirile. Haidăul este Bena” Alba
româneşti ce se joacă în localităţile
numit şi dans fecioresc de bâtă, fiind
situate în jurul oraşului Aiud din singurul dans cu bătaie pe mâna
judeţul Alba. Deoarece dansul se află
stângă, motiv pentru care feciorii
pe lista de propuneri a Comisiei de aveau nevoie de sprijin. Dacă la
Salvgardare a Patrimoniului Imaterial
început feciorii se sprijineau în bâtă,
pentru a intra în patrimoniul începând cu anii ‘30 s-a pus un mare
UNESCO, organizatorii doresc să
accent pe dansul mixt, în care fetele
readucă în actualitate acest dans în aveau şi rolul de a sprijini feciorii în
toate comunităţile din arealul în care executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna
el se juca odinioară şi să-i valorifice
stângă, şi a săriturilor. Frumuseţea
potenţialul artistic, readucându-l pe dansului a fost întregită şi cu piruetele
scenă spre a-l supune atenţiei tuturor:
fetelor executate pe sub mâna
spectatori, coregrafi, artişti, membri
băiatului. De altfel, se presupune că,
ai comunităţilor locale. la început, dansul a fost format din
Conform informaţiilor furnizate
trei părţi: Ponturi în plimbare, Purtata
de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu şi de de fete şi Ponturi pe loc (cu sprijin).
coregrafa Sorica Fărcaş – haidăul
Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans
este un joc tradiţional românesc, la de fete de sine stătător, păstrând
baza lui stând cele mai vechi
elemente ale jocului bărbătesc, Ioan Astăluş, Serafim
elemente ale dansurilor bărbăteşti. A
perfect integrate în unităţile ei de

__________________________________________________________________________________________

→nepoţi, strănepoţi, este cea care trebuie noi toţi – nu ne lasă sa uităm ce ţară frumoasă
să înveţe să privească un tablou şi să dăruiască avem.
celorlalţi peisajul zonal, nu stocat de un aparat Le doresc din suflet ,,La mulţi ani!”
performant de fotografiat, ci filtrat şi redat cu inspiraţi şi succes, să duceţi şi peste hotare, o
ajutorul sufletului şi al culorilor. data cu pânzele domniilor voastre, frumosul
Alături de portrete, artistul aşează cu grijă, colorit al sufletului românesc.
naturile statice unde uneltele, adică pensulele
şi tradiţionalele vase de ceramică, conferă o
legatură cu pictura românească de început de
secol XX, tradiţională ca viziune, însa domnia
sa ştie să le ,,personalizeze” prin modul de
aşezare a stratului pictural, prin pensulaţie şi
prin compunerea cadrului compoziţional, dar
şi prin celelalte elemente ce le însoţesc.
Zona peisajului ecumenic, as putea spune,
adică unde sunt reprezentate biserici din oraş,
construcţii vechi, datând înca din secolul XIII,
ocupă un spaţiu important în expoziţie. Tema
peisajului se observă că este una destul de
iubită prin numărul mare de lucrări.
Ioan Astăluş, Bocanc
Aceşti artişti alături de colegii domniilor

lor fac un lucru extrem de important pentru

55