Page 25 - unirea 2
P. 25
diverse cursuri, astfel încât nu completeze statutele şi
s-a limitat la filosofie, istorie şi regulamentul societăţii
drept, ci a audiat şi cursuri ROMÂNIA JUNĂ. Mai avea
despre finanţe, medicină legală, însă să treacă un an până când
chimie, lingvistică romanică, această societate avea să fie
biologie ş.a. fondată, la 8 aprilie 1871. Ioan
La prof. Gatscher, Slavici a devenit preşedintele
Eminescu a audiat, de ex., societăţii, Eminescu
cursuri de medicină legală, ce bibliotecarul ei.
tematizau cu precădere disecţia La îndemnul său mulţi
cadavrelor, la prof. Brücke a tineri români din Viena care
audiat cursuri din domeniul participau la viaţa culturală a
anatomiei. Pe de altă parte acestei societăţi s-au obişnuit
participa şi la experimentele să vorbească o limbă română
chimice din laboratorul prof. _________________________ cultivată. Eminescu aspira însă
Nicolae Teclu de la academia şi de SOCIETATEA LITE- spre mai mult. El a insistat
tehnică. Cu plăcere urmărea RAR-SOCIALĂ ROMÂNIA” asupra creării la toate
cursurile lui A. Mussaffias creeată în 1867. universităţile europene, la care
despre lingvistica romanică. La 20 octombrie 1869 studiază tineri români, de
Este în continuare cunoscut Eminescu a intrat în ambele societăţi asemănătoare cu
interesul său deosebit pentru societăţi. Datorită contribuţiilor cantine şi biblioteci şi a cerut
fizică, mecanică şi matematică sale constructive în cadrul dez- să se ţină anual un congres
şi faptul că diferite notiţe din baterilor din aceste societăţi, naţional. Pe astfel de
aceste domenii umpleau simpaticul tânăr a fost repede considerente s-au bazat şi
manuscrisele sale. acceptat şi se bucura de o eforturile sale privitoare la
Poetul nu-şi făcea prin autoritate crescândă. Eminescu sărbătoarea de la Putna.
urmare o cultură unilaterală, ci a fost totodată şi una din forţele Pentru crearea unei noi
era mai degrabă interesat să se care au realizat contopirea ce- societăţi ROMÂNIA JUNĂ era
informeze în cele mai diverse lor două societăţi într-una sin- nevoie de bani, un local şi
direcţii. Cărţile necesare prove- gură: „SOCIETATEA ACA- mobilă. Eminescu urma să fie
neau din biblioteca universi- DEMICĂ SOCIAL-LITERA- acela care trebuia să se ocupe
tăţii, biblioteca imperială, din RĂ ROMÂNIA JUNĂ”. de toate acestea. A ştiut să
librării, anticariate, pe care le În privinţa contopirii celor găsească oameni care se
asedia adesea, sau din două societăţi se mai făcuseră simţeau măguliţi când le
bibliotecile particulare ale nişte încercări zadarnice de solicita ceva. În această
colegilor. Eminescu se putea conciliere. Din această pricină privinţă poetul spunea: „Pune
dedica zile întregi unei lecturi, atunci când, odată cu pe fiecare să facă ceea ce face
întins pe canapea sau propunerile lui Alecu cu plăcere şi nu numai că
plimbându-se prin cameră. Hurmuzaki şi Aurel Mureşanu lucrurile merg bine, dar ţi-i
Principala atenţie era însă s-a cerut din nou o unire a celor faci şi pe oameni prieteni buni"
destinată literaturii. Eminescu societăţi într-una singură şi 3
citea mult, printre altele şi activă sub denumirea Ceea ce-l caracterizează pe
multă literatură germană sau ROMÂNIA JUNĂ, Eminescu a tânărul Eminescu în acea
traduceri germane. Îi ştia la preluat cu mare entuziasm vreme era maturitatea gândirii
perfecţie pe clasicii germani. această idee, accentunând în sale şi mai ales simţul său
La Viena poetul a găsit do- cuvântul de deschidere cât de practic în domeniul social.
uă societăţi academice fondate înţeleaptă era crearea unei Eminescu era capabil, în
de conaţionalii săi români: este singure societăţi, în care să opoziţie cu entuziasmul ro-
vorba de „SOCIETATEA intre toţi românii din Viena. mantic al elanului său poetic şi
LITERARĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ În ianuarie 1870 Eminescu confruntat cu problemele prac-
A STUDENŢILOR ROMÂNI şi alţi trei membri au fost tice ale vieţii, să le rezolve →
DIN VIENA”, fondată în 1864 numiţi într-o comisie, care să
25