Page 28 - unirea 2

vorbit „cu cuvinte” ci „cu la- îmbolnăvirea sa de mai târziu când a participat ca sufleor la
crimi”. Despre Eminescu se zi- poate fi văzută ca o urmare a viaţa teatrală românească. În
ce că ar fi avut o relaţie intimă acestuia. În următoarele versuri articolul său el pleda pentru
cu Auguste Baudius şi cu Frie- apar presupuse amintiri ale crearea unui teatru românesc în
derike Bognar şi că ar fi stârnit acelui timp: Transilvania, întocmind şi o
invidie din această cauză. „Cu murmurele ei blînde listă de prelegeri în acest sens
Cu isvorul harum horum cu următoarele titluri: 1. Geniul
Vasile Gherasim consem-
Ne primea în a ei braţe naţional; 2. În favoarea
nează că Eminescu era admirat
Alma mater philistrorum... teatrului; 3. Studiu asupra
peste tot din pricina staturii sale
pronunciei; 4. Patria română; 5.
de Adonis. De ce să nu fi fost Cu murmure ca isvorul
deci dorit de una sau alta dintre Cujus, hujus, harum, horum Poezia populară.
dive, deoarece „Eminescu era Ne primea-n a sale braţe Eminescu a continuat la
băiat frumos şi vorbea o limbă Alma mater philistrorum. Viena traducerea operei lui
6
nemţească interesantă...” Theodor Rötscher ARTA
Poetul nu vorbea niciodată Cu evlavie cumplită REPREZENTĂRII DRAMA-
despre astfel de treburi... Înghiţeam pe regii libici TICE. Lucrarea hegelianului
7
După Vasile Gherasim Unde sunt acele vremuri Rötscher a format şi marcat în
8
însă Eminescu primea din când Te întreb amice Chibici? mod esenţial şi profund evolu-
în când cartea de vizită a În timpul anilor de studii ţia estetică şi creatoare a poe-
Friederikăi Bognar, pe care, vieneze ai poetului s-a dezvol- tului.
într-un colţ, era trecută ora de tat totodată şi o activitate lite- Titlul întreg al lucrării este:
primire în locuinţa actriţei pe rară şi social-politică deosebit ARTA REPREZENTĂRII
Landstraße, în cartierul al de fructuoasă. De la Viena DRAMATICE. Dezvoltată
treilea vienez. Eminescu trimite revistei FA- ştiinţific în logica sa organică”.
Referitor la aceasta Samoil MILIA din Budapesta articolul În traducerea lui Eminescu
Isopescu scria că poetul împru- “Teatrul românesc şi reper- lipseşte capitolul “Elocvenţa
muta haine corespunzătoare toriul lui”, care a fost publicat corpului”. Lucrarea are un
pentru asemenea invitaţii, nu în numărul 18 din ianuarie caracter practic-aplicat. (Ion
pentru că n-ar fi avut haine cu- 1870. Poetul îşi exprima acolo Rotaru a publicat o contribuţie
rate, ci pentru că în asemenea opinia în legătură cu existenţa EMINESCU, TRADUCĂTOR
ocazii se cerea o ţinută ele- şi funcţionarea vieţii teatrale AL UNEI CĂRŢI DE
gantă. româneşti, animat de eveni- TEATRU, în: Analele
În exegeza eminesciană se mentele scenei vieneze. Îşi va- Universităţii Bucureşti, seria
afirmă de multe ori că lorifica însă totodată şi propria Ştiinţe sociale-filologie, nr.23,
Eminescu ar fi „gustat” din plin experienţă de odinioară, pag.147 şi urm. 1961).
viaţa în timpul anilor de studii _________________________ Printre numeroasele
vienezi. În ce măsură s-a con- însemnări ale lui Eminescu din
timpul şederii sale la Viena s-
sumat această viaţă mondenă
au găsit şi proiecte teatrale
nu se poate preciza, deoarece
interesante, care însă nu au fost
lipsesc mărturiile directe pe
care se bazează aceste afirma- niciodată realizate. Astfel o
ţii. Doar câteva presupoziţii şi dramă într-un act: “Emmi –
Amor pierdut – Viaţă
aluzii lapidare sugerează faptul
pierdută”, unde Emmi ar putea
că Eminescu a avut parte şi de,
sa zicem, laturile mai luminoa- fi interpretat ca aluzie la
se ale vieţii, căci cele întune- numele poetului însuşi.
coase l-au chinuit destul chiar Această dramă într-un act
se bazează, după mărturii ale
şi la Viena.
poetului, pe acelaşi motiv ca
Şi Călinescu se referă la poezie EMMI a lui Alecsandri.
acest mod de viaţă al lui Acţiunea se desfăşoară în anul
Eminescu la Viena, spunând că 1855 iar unul dintre eroii →

28