Page 32 - unirea 2

răstălmăcind viața. Eminescu, el prin zilele maturității de acum, națiuni. Ce ne diferențiază
unicul, știe că lumea ne-aude, că respirația fiecărui cuvânt pe care este...? Spuneți-mi, voi ce
nu suntem singuri, că el ne e îl rostesc. Cuvintele mele spuse credeți că ne diferențiază de ne
alături de unde ar veni și cu prin ființa mea, prin vocea mea, simțim minoritari în toate? Sau
oricine s-ar întâlni. prin amintirile ce mă poartă prin aproape toate? Să fie de vină
Să fii în anul de grație, lumea asta neuitând cine sunt Nicolae Filimon că a anticipat
oricare ar fi el, să știi că Ziua lui făcându-mă să mă simt acasă ori prin al său Dinu Păturică unul
Eminescu e Ziua Culturii tale! ce câte ori rostesc cuvintele din portretele exponențiale ale
Lumea e a noastră și noi suntem limbii române. lumii noastre, să fie pașoptiștii
ai ei, căci fiecare particică a Limba română, limba prin spiritul lor justițiar, să fie
sacrului ce ne înveșmântă în ceas culturii mele, limba neamului Titu Maiorescu ce își dorea ca
de sărbătoare ne face să fim meu sărăcit de multe, împovărat retorica să fie har, să fie Nichita
poeți ai neamului nostru de prea multe în momentele lui cu ale sale versuri ce
cântându-ne veșnicia până la de agonie, de tristețe sau împlinit înveșmâmtează trupul limbii
capătul lumii.Și, de-acolo... în prin idealurile sale. române sau poate Grigorescu,
altă lume! Limba română fugărită, sau poate Preda cu Imposibila sa
La mulți ani, Culturii neînțeleasă, dezisă, neîmpletită întoarcere?
Române!!! Ea, unica, născută în taina ce poartă suflul Diferența dintre noi și
dintr-o stea, dusă până în înaltul neamului nostru, taina alții, dintre minoritari și
Cerului, strălucind pe veșnicie pământului pe care știm să majoritari, cred, este o iubire ce
pentru fiecare dintre noi, pentru călcăm cu toată talpa piciorului pare imposibilă. Imposibil să nu
oricine iubește vorba noastră fără a ne teme că vom fi alungați înțelegi că poți fi nimic făcând
românească! de altcineva decât de noi. din limba culturii tale, limba
Mult timp nu am purtat română, propriul bici al
Lect. univ. dr. OTILIA în calendarele românismului cuvintelor care se nasc firesc din
SÂRBU nostru semnele sărbătorilor tine, al nuanțelor ce numai ele te
culturii naționale. Mult timp am pot defini, al sentimentelor ce nu
crezut că ea nici poate fi ar fi sentimente dacă nu ai ști să
sărbătorită de vreme ce e a le duci la cumpăna înțelesului
noastră, de vreme ce ea există, dintre ele, că istoria prezentului
chiar și atunci când luăm notă de tău se naște și din exilul lui
Vă veți imagina, poate, prezența ei vădită, chiar și atunci Eliade dar și din suferința lui
că visul meu e unul obișnuit, când o declarăm minoritară în Bălcescu, că nimeni nu te va
unul ce poate fi oricând vis de raport cu alte culturi ce se primi în pragul casei tale așa
noapte, vis de zi, visul doresc, ce par, ce se știu majore. cum doar limba română știe să o
cotidianului nostru sau visul Ce jale o fi în sufletul culturii facă, casa neamului tău, al
unui trecut ce vrea să devină noastre când uităm de ea fără să poporului tău majoritar prin
prezent și... tot așa...Vă veți ne dăm seama că am uitat, de trăirile sale.
imagina că voi vorbi despre fapt, chiar de noi. Anulând 15 ianuarie e Ziua
mine, despre cât de asumată sunt cultura ființelor cu care ne Culturii Române, ziua fiecăruia
sau pot fi pentru a-l duce la naștem, anulăm, de fapt, ziua dintre români prin respirația
împlinire. Veți crede că știți totul nașterii noastre, momentul din zi unică, prin glasul unic al
despre el, despre visul meu, după sau din noapte când am cântat pământului nostru sub formă de
ce veți citi primele rânduri, pentru prima oară, momentul inimă.
convinși că nu mai e nevoie să prim al zilei de început de La mulți ani, România!!! Fii
duceți lectura până la capătul școală, momentul unic al mândră de toți ai tăi oriunde s-ar
mesajului meu. dialogului cu părinții noștri, afla căci visul fiecăruia dintre
Visul meu nu e unic, îl zâmbetul dimineților când am noi ești tu, suntem noi în toate
trăiți și voi, deși nu e nimic din știut că aparținem acestui ale noastre, suntem versul lui
ce vă imaginați că aș putea pământ. Eminescu cel ce a știut să facă
spune. Visul meu e vis de Cultura română e la fel din cultura română șansa
noapte, e vis de zi, e visul ființei ca oricare altă cultură. Poporul majorității existenței sale.
mele ce duce cu ea prin nostru asemeni oricărui Lect. univ. dr. OTILIA
cotidianul de astăzi, prin cel de popor.Națiunea noastră întocmai SÂRBU
ieri, prin glasul copilăriei mele, în toate datele ei oricărei altei

32