Page 35 - unirea 2

Constantin Brâncuși realizează
capodoperele sale, recunoscute pe
plan mondial: Domnișoara
Pogany, Păsări măiestre, Muza
adormită, Fântâna lui Narcis,
două Cariatide, Fiul risipitor,
ciclul Pasărea în văzduh, ciclul
Ovoidului, ansamblul monumental
Coloana (recunoștinței) fără
sfârșit, Masa tăcerii și Poarta
sărutului.

În ziua de 15 iunie 1952,
Constantin Brâncuși primește și
cetățenia franceză, iar după 5 ani,
în martie 1957, Brâncuși îl
cheamă pe arhiepiscopul Teofil,
de la Biserica ortodoxă, se
spovedește, se împărtășește, apoi
îi mărturisește preotului: ”mor cu
inima tristă pentru că nu mă pot Poet, scriitor, traducător, s-a
întoarce în țara mea”. născut în localitatea Bistrița din

În ziua de 16 martie 1957, România. A emigrat în Israel în
Constantin Brâncuși se stinge anul 1964, locuiește în
din viață, la vârsta de 81 de ani, Mevaseret, Ierusalim, este tatăl a
iar după 3 zile este înmormântat la doi băieți și bunicul a doi nepoți.
cimitirul Montparnasse din Paris. Învățătură academică a
Conducerea comunistă de literaturii ebraice și filozofie.
atunci a României a refuzat să Adjunctul președintelui
primească moștenirea lăsată de Asociației Scriitorilor evrei din
marele artist român, Israel. Președinte șa sucursala
considerându-l pe genialul Jerusalem a comitetului
sculptor drept un reprezentant al scriitorilor. Membru al
burgheziei, iar atelierul lui comitetului de artă în cartiere,
Constantin Brâncuși, din Paris, a membru al comitetului de
revenit statului francez. redactori-ziariști, membru la
Constantin Brâncuși a
fost „descoperit” în România, ca diferite redacții de reviste
geniu național, abia în anul 1964, literare (scrise sau virtuale).
iar ansamblul monumental Poeziile, povestirile și
Coloana (infinitului) fără sfârșit, traducerile lui Menachem M.
Masa tăcerii și Poarta sărutului a Falek au fost publicate în diferite
putut fi amenajat la Târgu Jiu. ziare, magazine, periodice, în
Constantin Brâncuși a fost ales Israel și alte țări. Publică
post-mortem membru al recenzii și articole litarare, ține
Academiei Române. interviuri cu scriitori și poeți, în
Ágnes-Mária ORBÁN public.
Redactor, producător de cărți
de poeme și antologii; membru
al consiliului editorial al
Universității Bar-Ilan (oeriodic
virtual literar), președinte al
consiliului editorial al revistei
literare periodice ”Psifas” și a
fost membru al consiliului
editorial al revistei periodice
”Moznaiim”.

35