Page 21 - unirea 3
P. 21

în palmares printre care se       şi se-adapă                      Iar la Domnu, printre
               numără      şi     Premiul        Cu ale tale toate lacrimi        lacrimi, tăt promisu-i-am
               Bibliotecii     Municipale        neuscate.                        de tăte
               ”Petru    Maior”    Reghin                                         Doar mă leşe-n sănătate că
               obţinut    la    Concursul        Vor fi aceste nopţi              oi hi de-amu un sfânt,
               Naţional     de     Creaţie       de catifea                       Buna încă să nu afle şi oi
               Literară  „Prima  iubire”,        În cele vremi ce încă            face, Doamne, câte
               ediţia  a  II-a  în  anul  2009.   or să vină,                     Tăt ni-i da să duc povară
               „În  cumpăna  vremurilor.         Licoare aburindă de cafea        cât mai hi-voi pe pământ.
               Pasteluri  şi  alte  poezii”  şi   Şi-o amintire tainică,
               „Picuri  de  lacrimă”,  sunt      divină.                          După ce s-o dus bătrâna
               cele  mai  recente  volume                                         cătră grădină la vale
               lansate de autor.                 Hoțomanii                        Suduind pe hăi netrebnici
                      Poetul       Mircea                                         ce o fură-n bătătură,
               Dorin  Istrate  mai  are          Şohan nu-ţi pupa voi raiu        Am pornit-o ca din puşcă
               pentru  cititori:  ”Icoanele      blăstămaţâlor hoheri             fiecare-n altă cale
               Neamului       Românesc”,         Ce prădaţ grădini la             Numa nu ne-ajungă vorba-
               ”Lăcrimaţii  mei părinţi” şi      oameni pentr-o straiţă           i, ce-o sloboade a ei gură.
               ”Modele de urmat”                 de cireşă,
                                                 Hoţ neduşi pe la biserici,       Sfânt am fost vre-o două
               Așteaptă-mă                       apoi voi sunteţi şcoleri         zâle şi cu buna-n miere-
                                                 Ori tălhari de drumul mare       lapte
               Aşteaptă-mă că vin                ce de cinste nu le pasă?         De să ninuna bătrâna căt îs
               din nou diseară
                                                                                  Doamne de tomnit,
               Să umplem cu iubire
                                                 Las’ c-oi face io boscone,       Iar de-am văst că tătu-i
               nopţi de jar,                     zâce buna încânită,              bine, m-am gândit că nu-i
               Să-ţi fac divine clipe,           Să vă stăpezască dinţî, gura     departe
               că afară
                                                 vostă să să strâmbe,             Grădina lui popa nostru,
               Se zvârcoleşte iarna-n
                                                 Chiori să fiţ şi limba-n         cu-n cireşu-mpârguit.
               Făurar.                           gură vă rămâie înlemnită

               Cănd vom aprinde focu-n           Şi din tălchi                    *
                                                 şi până-n frunte
               şemineu
               Şi caldul său                     să vă iasă numa bube.            Cum trecut-au cele zile
               ne va topi-mpreună,                                                când furam de la vecine
               Îmbrăţişaţi pluti-vom,            Eo, cu doi ţângăi de şcoală,     O străiţucă de cireşe  să-
                                                 spărioşi din cale-afară          ndulcim al zilei timp,
               tu şi eu
                                                 Stam ascunşi pe după şură        Blăstămat copil, ca alţii,
               Prin lumi ce au luceferi
               în cunună.                        sub o tufă de bostan,            făcător de rău şi bine
                                                 Ascultând blăstămu bunii         Fost-am şi eu în vecia
               Ne-om îmbăta                      şi-a ei vorbe de ocară           clipelor din anotimp.
               cu şoapte de iubire               Ce de-ar fi să mi să prindă,
               Şi-om pătimi ca doi amanţi        tăt betegi om hi un an.          S-a uscat demult cireşul,
               focoşi,                                                            buna-i sus prin raiuri
               Ca să păstrăm în dulcea           Şi în gândul meu necitov,        sfinte,
               amintire                          înălţam la cer o rugă            Prin grădinile vecine  nu-s
               Nebunii ani trăiţi,               Să mă ierte Născătoarea şi       copii ca să mai fure,
               nemincinoşi.                      la tata să nu-i spună,           Au rămas doar amintire
                                                 Că de află-n sara asta la        timpurile din-nainte
               Nu suspina cănd dimineţi
                                                 ciobani mă bagă slugă            Când aici avut-am raiul
               se crapă
                                                 Să mă-nveţe omenia şepte         plin de poame şi de mure.
               Că fi-vor încă seri               ani şi înc-o lună.
               nenumărate,                                                        10.11.2016
               Când însetatul vine


                                                             21
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26