Page 23 - unirea 3
P. 23

dintr-o dată, ele strigau de      părţi ale corpului meu şi n-
               durere şi ieşeau violent din      am  întârziat niciodată spe-
               anonimatul  lor.  Arătau  că      cial asupra lor. Le tratam...
               există!  „Revolta  tălpilor!”     minor, aş spune. Ştiam că-
               –  mi-am spus. Parcă  luân-       şi  doresc  îngrijire  fizică,
               du-le  seama  atunci  prima       igienă;  asta  le  dădeam!  Şi
               dată,  le-am  întrebat:  „V-a     astfel raporturile noastre se
               fost greu cu mine, că nu v-       încheiau.  Nu  ştiam  ca  ele
               am  dat  socoteală  nicio-        să fie simboluri. Nu ştiam,
               dată?”                            înainte,   nimic    despre
                      Am adus picioarele         mistica lor. De la Oscar am
               aproape  şi  mi-am  atins         căpătat  înţelesurile  astea,    Victoria  Duțu  a  primit,
               tălpile,  ce  parcă  s-au  cris-  mai târziu.                      recent,  la  Veneția  Premiul
               pat. Ce simţeau ele la atin-             Oscar  a  ales  să        ”Casanova” pentru Artă, la
               gerea  mea?  Temere,  emo-        iubească  cel  mai  mult         Palatul  Flangini,  Centrul
               ţie,  senzualitate?  Le-am        tălpile  mele,  pentru  că  a    Cultural  al  Veneției  și
               luat  pe  rând  în  căuşurile     ştiut  să  vadă  îngerii  din    Premiul    ”Botticelli”   la
               palmelor mele. Durerea din        ele!  Tălpile  sunt  îngeri      Florența.
               ele  pulsa  ca  o  chemare.       travestiţi  în  pământ.  El  a   A  expus  anul  acesta  la
               Spre  ce?  Simţeam  că  am        învăţat de la tălpile mele –     Roma,  la  Domus  Romana
               primit  îngăduinţa  de  a         despre care nu ştiam că ar       Art  Gallery  Via  Quattro
               pătrunde adânc acolo unde         şti asta – că, mai presus de     Fontane, 2-16 iunie 2016 și
               niciodată  nu  mă  gândisem       imaginaţie, instrumentul de      la  Bienala  de  arte  de  la
               că s-ar putea pătrunde şi că      zbor al omului sunt tălpile!     Cannes,  18-19  Mai  2016
               s-ar  afla  ceva  anume:  înă-           Oscar    şi-a   lipit     Hotel  J.W.  Mariotte  în
               untrul  tălpilor  mele.  Am       mâinile  de  tălpile  mele,      timpul Festivalului de film.
               văzut înăuntrul lor sufletele     privindu-le        înfiorat
               neîncarnate.  Pluteau  în         fragilitatea  catifelată.  Era
               propria  puritate,  iar  Dum-     un  gest  unic  prin  care
               nezeu  se  manifesta  ca  un      atingeam desăvârşit emoţia
               continuu  foc  de  artificii.     irepetabilului. Totul era un
               Scânteile  lui  Dumnezeu          ritual  atunci  făurit  şi  pe
               pătrundeau  în  sufletele         totdeauna.  Tălpile  mele
               neîncarnate  şi  ajungeau  în     deveneau una cu el, iar noi
               străfundurile   cele   mai        doi  ne  lăsam  cufundați  în
               adânci. Acolo rămâneau şi         roua  smaraldului  deplin  şi    Victorița    Duțu      este
               se  prindeau,  precum  oul        înfrigurat de emoţia din el.     absolventă a facultăților de
               însămânţat  al  femeii  de        Atunci şi pe totdeauna!          matematică,     1995     și
               peretele uterului. Acela era                  Otilia Sârbu și      filozofie            1999,
               Sinele     superior,    din        Cristian Tiberiu Popescu        Universitatea  “Al.  Ioan
               afundul sufletului.                                                Cuza”  Iași.  Este  profesor
                      Spre      dimineaţă,                                        de  matematică  titular  la
               durerea  tălpilor  a  încetat                                      Liceul  Teoretic  “Traian”
               brusc,  la  fel  cum  venise.                                      din  București.  A  câștigat
               Era  un  semn,  şi  astfel mă                                      premii de poezie și pictură
               anunţau  despre  paşii  pe                                         și  a  făcut  expoziții  de
               care  aveau  să-i  facă  în                                        pictură    în    țară    și

               drumul către destinul meu.         Fotografie realizată de Livia   străinatate. În matematică e
                      Nici  vestitoare  nu-         Sîrbu la prima lansare a      pasionată de spațiile infinit
                                                 cărții “Inițierea în splendoare”,
               mi  ştiusem  tălpile  până                                         dimensionale.
                                                  lansare  ce a avut loc la Radio
               atunci.  Le  luasem  totdea-                                       Este Ambasadoare a Păcii,
                                                 Național/ Otilia Sîrbu și Cristian
               una la un loc cu atâtea alte            Tiberiu Popescu.           în   cadrul    Organizației

                                                             23
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28