Page 44 - unirea 3

Aradul a devenit o iar navigaţia pe Mureş, lea, Aradul a ajuns la o
localitate dinamică în care confecţionarea de materiale populaţie de 8 476 de
fiecare om putea găsi de pentru militari, dinamismul locuitori, apoi, în anul 1850
lucru, fapt atrăgător şi unui spaţiu promiţător de la 22 398 şi la 56 260 în
6
stimulativ pentru orice bunăstare atrag tot mai anul 1900 . Cifrele de mai
ambiţios. Şansa unui oraş multe familii. Piaţa Veche a sus indică o populaţie la
atrăgător a fost diminuată Aradului devine nivel de mic oraş, prin
de stagnarea edilitară, neîncăpătoare pentru o transformare rapidă graţie
determinată de intenţia asemenea forfotă, astfel că unor favorabile conjuncturi
strămutării Aradului pe o alţi oameni vor asana bălţile militare. Aradul redevine un
altă vatrã din cauza deselor pe care încă se mai vânau oraş dinamic, un centru de
inundaţii, precum şi a raţe sălbatice chiar de pe interes comercial, iar după
apropierii de cetatea geamurile caselor, decretarea sa, în 1834, ca
militarizată: ”1776 este determinând extinderea oraş liber regesc, încep să se
anul în care împărăteasa vetrei localităţii, revigoreze investiţiile în
Maria Tereza a hotărât diversificarea meseriilor şi construcţii monumentale,
mutarea Aradului în pusta creşterea interesului pentru astfel că, în 1846, un călător
3
Zimandului” . După “mândrul şi îngâmfatul oraş scria că ”Aradul e cel mai
moartea împărătesei, în de pe Mureş”, cum îl va frumos oraş, străzi frumos
1871, fiul acesteia numi mai târziu Caragiale. aranjate în majoritate
anulează edictul de Aradul era aşezat pe pietruite, comerţ vioi, un
strămutare, așa că oraşul o “insulă”, alcătuită din dute-vino continuu pe străzi,
nu se va muta, iar bucla fluviului şi braţul numeroase prăvălii dau
7
notabilităţile ”elaborează Mureşului care închidea aliura unui oraş mare” .
un plan de sistematizare ondulaţia albiei, din care, Înflorirea
urbanistică pentru a astăzi, a mai rămas doar economică, susţinută de o
împiedica dezvoltarea Lacul din Pădurice şi concurenţă a breslelor, de
4
haotică a oraşului” . “Mureşul mort”: “multe din ivirea unor elemente ale
La începutul meandrele şi braţele moarte marii industrii ş.a. generează
secolului al XIX-lea, când ale Mureşului, mai ales pe bunăstare, ceea ce va
aici se înfiinţează malul drept au fost însă cu permite arădenilor “să aibă
Preparandia, prima instituţie timpul asanate, în raport cu un loc de frunte între
cu elemente de învăţământ extinderea spaţiului clădit donatorii voluntari pentru
8
superior, Aradul avea al oraşului. Unul dintre războiul cu Franţa” , fapt
înfăţişarea unei localităţi aceste braţe, care avea un

mai mult militare, graţie traseu foarte întortocheat, 6 Apud Arad - monografie
construcţiei cetăţii trecea prin actualele (1999), p.107. Vezi şi Alexandru
imperiale, iar casele civililor cartiere Centru şi Roz în Studiul citat mai sus, p.
100 (“Astfel, în 1786, populaţia
erau aşezate în bucla Drăgăşani (dinspre Fabrica
oraşului este estimată la 8 476
Mureşului şi îngrămădite pe de zahăr - cea veche - n.n.),
locuitori, în 1825 la 13 824, în
lângă Piaţa Veche. Deşi era desprinzându-se din Mureş 1847, deci în ajunul revoluţiei,
numit oraş cameral, avea o se pare în vecinătatea la 18 156 locuitori, pentru ca în
populaţie de aproximativ 8 podului Decebal şi 1869 să ajungă la 32 725
locuitori. Apoi la 35 556 în 1880
500 de locuitori, alcătuitã reîntâlnindu-se cu râul
la 42 052 în 1890 şi 60 969 în
din militari, ţărani, înainte de Fabrica de 1910, citând din Gyimesi Sandor
5
meşteşugari, negustori, cărămidă” . Astfel, la (1975).
cărăuşi ori hangii. Era o începutul secolului al XIX- 7 După A. Zeiner, citat (în)
lume pestriţă, dar harnică, Arad-monografie (1999),
p.214.
5 A. Roz, Factorii care au 8 D. Demşea, Oraşul Arad în
Editura Nigredo, Arad, 1999, influenţa evoluţia istorică a epoca modernă. Eliberarea
p.106. municipiului Arad, (în) Studia economică, (în) Arad.
3
Ibidem, p.209. Universitatis Arad, nr. 8, 1998, Monografia oraşului, Editura
4
Id, Ib., p.211. p. 98. Nigredo, Arad, 1999, p. 95.
44