Page 45 - unirea 3

apreciat de autorităţile tatea unei autorităţi ştiin- instituție românească în
imperiale, la fel ca şi ţifice şi a unui prestigiu spațiul Imperiului
sprijinul pe care arădenii l- academic pe o cât mai Habsburgic și a două în
au dat armatei imperiale amplă arie geografică. Europa destinată pregătirii
pentru oprirea campaniei Înfiinţarea învățătorilor. (vezi și Anton
militare a lui Napoleon Preparandiei sau a Ilica, Preparandia din Arad,
Bonaparte. O recunoaştere a Institutului Pedagogic (15 Editura Casa Cărții de
sprijinului arădenilor faţă de octombrie 1812) a constituit Știință, Cluj, 2012).
Curtea de la Viena a fost un prim pas către
aprobarea de a se înfiinţa învăţământul superior.
11
aici, la Arad, a primei “şcoli Activitatea didactică a
pedagoghiceşti” pentru profesorilor avea multe din

formarea învăţătorilor elementele unei prestaţii Întâia clădire
români şi pregătirea academice. Ei elaborau preparandială (1812)
acestora în vederea învăţării cursuri şi manuale, tipăreau
în limba maternă. Prin cărţi, iar absolvenţii
rezoluţia din 9 februarie ajungeau "intelectuali"
1811, înaltul tron împărătesc români în satele româneşti.
a poruncit ca “să se În jurul Preparandiei, s-a
introducă trei naţionalnice constituit un veritabil centru
şcoale de căpetenie pentru de propagare a ideilor
preparanzi: una în Aradul culturale şi naţionale, de
Vechi pentru români, alta la intelectualizare a românilor.
Sent-Andrei pentru sârbi, Dimitrie Ţichindeal,
iară a treia în Pesta pentru Constantin Diaconovici- Dimitrie Țichindeal,
9
greci” (de fapt aromâni). Loga, Alexandru Gavra, primul senior al
Aşa au început preparan- Atanasie Şandor, Iosif
Preparandiei (1812)
diile, seminariile şi colegi- Iorgovici ş.a. au fost
ile, ca prime forme institu- cărturari luminaţi, modele
ţionale, având elemente ale de profesori cu ţinută
unui învăţământ superior. academică, prin prestaţia lor
O instituţie de tip profesională, ştiinţifică şi
12
universitar presupune exis- intelectuală . Era întâia
10
tenţa unui contingent sta-
tornic de studenţi, planuri 11 Ibidem.
12
de învăţământ şi programe Intre primii profesori amintim:
Vincenţiu Babeş (ştiinţele juridice
academice, profesori de
la Universitatea din Pesta),
elită, cu înzestrări intelec- Dimitrie Constantini (filosofia la
tuale capabili să anime Universitatea din Seghedin), C. Prima carte românească în
cercetarea ştiinţifică, pre- Diaconovici-Loga (dreptul la mediul arădean (1813)
Universitatea din Pesta),
cum şi o bază materială,
Alexandru Gavra (dreptul la
stabilă ca lăcaş, modulară Universitatea din Oradea), Iosif
ca auxiliare didactice (bi- Iorgovici (dr. în filosofie la
blioteci, aparatură de cer- Universitatea din Pesta), Ioan
cetare, relaţii universi- Mihuţ (dreptul la Pesta şi teologia
la Carlovăţ), Avram Sădean
tare). Se adaugă necesi-
(filosofia la Facultatea din Viena),
Atanasie Şandor (doctor în
9 Imaginea de astăzi a
Apud Anton Ilica, Şcoala medicină la Pesta), Dimitrie
Normală din Arad, Editura Ţichindeal (teologia la Seminarul Aradului (2016)
Multimedia, Arad, 1998, p.10. clerical din Timişoara), Ghenadie
10
M. Î., Istoria învăţământului din Popescu (ştiinţe juridice la
România, Editura Didactică şi Universitatea din Pesta), Patrichie Universitatea din Pesta),
Pedagogică, Bucureşti 1971, p. 68- Popescul (filosofia la Universitatea Gherasim Raţ (ştiinţele teologice
69. din Seghedin şi dreptul la la Universitatea din Viena) etc..

45