Page 268 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 268
1 NOIEMBRIE
„Voi nu sunteţi ai voștri”
„Nu știţi că... voi nu sunteţi ai voștri?” (1 Corinteni 6:19).
Pentru cel care cunoaște îndeaproape suferinţele lui Isus Hristos și este părtaș la ele, nu există viaţă intimă sau loc în care să se ascundă în această lume. Dumnezeu împarte viaţa intimă credincioșilor Săi și face din ea un drum pentru lume pe de o parte, și un drum pentru El pe de altă parte. Nicio fiinţă umană nu poate suporta lucrul acesta decât dacă este identificată cu Isus Hristos. Noi nu suntem sfinţiţi pentru noi înșine. Suntem chemaţi la o legătură strânsă cu Evanghelia, și se întâmplă lucruri care nu par să depindă deloc de noi. Însă Dumnezeu ne aduce în părtășie cu El. Lasă-L să Își împlinească voia în viaţa ta. Dacă vei refuza, nu Îi vei fi de niciun folos lui Dumnezeu în lucrarea Sa de răscumpărare în lume, ci vei fi o piedică și o piatră de poticnire.
Primul lucru pe care îl face Dumnezeu este să ne înrădăcineze într-o realitate solidă și în adevăr. El continuă să lucreze astfel până când grija noastră faţă de noi înșine ca indivizi se supune voii Sale în vederea răscumpărării Sale. De ce să nu experimentăm durere sufletească? Prin aceste experienţe, Dumnezeu ne oferă ocazii de a avea părtășie cu Fiul Său. Cei mai mulţi dintre noi ne prăbușim la primul atac al durerii. Ne așezăm lângă poarta scopului lui Dumnezeu și intrăm într-o moarte lentă prin autocompătimire. Și toată așa-numita compasiune creștină a altora ne ajută să ajungem pe patul de moarte. Însă Dumnezeu nu face așa ceva. El vine și ne întinde mâna străpunsă de cuie a Fiului Său, spunându-ne: „Intră în părtășie cu Mine; trezește-te din amorţeală.” Dacă Dumnezeu poate să Își împlinească scopurile în această lume printr-o inimă zdrobită, atunci de ce să nu Îi mulţumești că o zdrobește pe a ta?
2 NOIEMBRIE
Ascultare sau independenţă?
„Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.” (Ioan 14:15).
Domnul nostru nu insistă niciodată asupra ascultării noastre. El subliniază foarte categoric ceea ce
trebuie să facem, însă nu ne silește niciodată să facem lucrul respectiv. Ascultarea noastră trebuie
să izvorască dintr-o unitate a duhului nostru cu El. Din acest motiv, ori de câte ori Domnul nostru
268
