Page 50 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

să faci rost de suficienţi bani ca să te întreţii? Cum o să trăieşti şi cine o să aibă grijă de tine?“ Sau îndoiala ni se strecoară în suflet atunci când Îi spunem lui Isus că situaţia noastră e mult prea dificilă ca El s-o poată rezolva. În cazul acesta, replica noastră este: „E uşor să spui «Încrede-te în Domnul!», dar eu trebuie să am din ce să trăiesc; în plus, Isus n-are cu ce scoate apă – nu dispune de niciun mijloc pentru a fi în stare să ne asigure aceste lucruri.“ Ai grijă să nu dai dovadă de ipocrizie şi să spui: „O, eu n-am nicio îndoială cu privire la Isus, ci doar cu privire la propria mea persoană!“ Dacă am fi sinceri, am recunoaşte că n-avem niciodată îndoieli cu privire la persoana noastră, fiindcă ştim exact de ce suntem sau nu capabili. E clar însă că avem îndoieli cu privire la Domnul Isus, iar orgoliul ne e rănit chiar şi la gândul că El poate face ceea ce noi nu suntem în stare.
Aceste îndoieli mi se nasc în suflet fiindcă eu caut în adâncul fiinţei mele să aflu modul în care Isus va împlini ceea ce a promis. Ele apar dintr-un profund sentiment de inferioritate. Dacă descopăr astfel de îndoieli în sufletul meu, ar trebui să le aduc la lumină şi să le recunosc în mod sincer: „Doamne, am avut îndoieli cu privire la Persoana Ta. Nu m-am încrezut în abilităţile Tale, ci doar în ale mele. De asemenea, nu m-am încrezut în puterea Ta extraordinară decât prin prisma înţelegerii mele limitate.“
27 FEBRUARIE
Lucrarea limitată a Domnului Isus
„ ... de unde ai putea să ai dar această apă vie?“ (Ioan 4:11).
„Fântâna este adâncă“ – chiar mult mai adâncă decât ştia femeia samariteancă! (4:1). Gândeşte-te la profunzimea naturii umane şi a vieţii omeneşti; reflectă la adâncimea „fântânilor“ din sufletul tău. Nu cumva ai limitat lucrarea Domnului Isus, astfel încât El nu mai poate lucra în viaţa ta? Să presupunem că în inima ta există o „fântână“ adâncă, plină de dureri şi necazuri, iar Isus vine şi-ţi spune: „Să nu vi se tulbure inima ...“ (Ioan 14:1). Care va fi reacţia ta? Vei ridica din umeri şi vei spune: „Dar, Doamne, fântâna mea e prea adâncă şi nici măcar Tu nu vei putea scoate linişte şi alinare din ea“? De fapt, afirmaţia aceasta este cât se poate de adevărată. Domnul Isus nu scoate nimic din fântânile naturii umane, însă El le poate scădea nivelul prin puterea Sa. Noi Îl limităm pe Dumnezeul Cel Sfânt al lui Israel atunci când ne amintim doar lucrurile pe care L-am lăsat să le facă pentru noi în trecut, dar şi atunci când spunem: „Desigur, nu mă aştept ca Dumnezeu să rezolve cutare problemă.“ Însă problema care va testa limitele puterii Sale este exact lucrul pe care noi, în calitate de ucenici ai lui Isus, ar trebui să credem că Îl va face. Noi limităm şi slăbim lucrarea pe
care o face Isus în clipa în care uităm că El este Atotputernic. Limitarea este la noi, nu la El. Venim 50