Page 9 - HOH_Neat
P. 9

A4   LOCAL
                 Dialuna 9 September 2019

               2 di cada 5 persona den comunidad ta confronta problema di salud mental



            ORANJESTAD  –  Parla-                                                                  bou di adiccion di droga, mal  un rol den esaki.” El a splica
            mentario  Marisol  Lopez                                                               caracter,  alcohol,  mayornan  tambe cu den departamento,
            Tromp  (POR),  kende  ta                                                               hoben,  problemanan  cu  ta  nan tarea ta cambio di ley na
            na  cabes  di  Comision  di                                                            afecta na scol y mucha cu tin  prome  luga.  E  ta  bisa  cu  na
            Salud  den  Parlamento,  a                                                             mal beis pa situacion cu por  Aruba  tin  basta  ley,  pero  e
            comparti  tocante  e  situa-                                                           enfrenta.                    problema ta sinta den imple-
            cion  di  Respaldo  y  situa-                                                                                       mentacion, pa ehecuta e ley y
            cion di servicio den e de-                                                             Sinembargo,  Lopez-Tromp  percura pa cumpli e ley.
            partamento.                                                                            ta bisa cu tin desaroyo riba e
                                                                                                   tema pa pensa un solucion y  Por  mira  den  departamento
            Lopez-Tromp a laga di conoce                                                           un maneho. El a yega di papia  y ministerio cu tin problema
            cu siman pasa a bishita Res-                                                           cu hoben den internado, ho-  cu  leynan  ta  presente,  pero
            paldo pa mira  e  situacion  di                                                        ben cu problema di conduc-   mester personal – cu ta nifica
            servicio pa persona problema                                                           ta, pero no por wak e los di e  placa – hende adecua pa por
            di salud mental. El a splica cu                                                        famia unda e hoben ta lanta,  haci e trabou.
            parlamento  tin  su  comision                                                          ‘esun cu ta cri’e’.
            fiho di salud, cuido na grandi                                                                                      Tambe tin rapport cu na hopi
            y famia ‘pa wak e trabou im-                                                           E ta bisa cu henter e sistema  pais ta bay na e parti curativo
            portante y interesante’.                                                               ta  envolvi  rond  di  esey.  E  (ora algo a pasa caba anto dre-
                                                                                                   momento cu papia cu e yiu,  cha  e  problema).  Sinembar-
            Henter e comision a haya un                                                            mester papia cu mayornan of  go, e ta bisa cu mester inverti
            splicacion  amplio,  caminda                                                           esunnan den e bida di e mu-  den  e  parti  preventivo.  Den
            nan a bishita diferente edifi-                                                         cha cu tin influencia riba dje.  caso cu ta ripara cu un mucha
            cio den cual trahando manera                                                           E ta agrega cu hopi instancia  tin  problema  di  comporta-
            ex PAAZ, cu actual ta Respal-                                                          ta  depende  di  boluntad  di  cion, por inicia por ehempel
            do. A bay na e parti di kinder-                                                        persona cu ta busca ayudo.   cu yuda e mucha den ambi-
            en jeugd- psychatrie.        psikiatria pa adulto, cu ta in-  plan  tin  un  suma  destina  pa  Sinembargo,  e  ta  bisa  cu  no  ente di educacion.
                                         teresa  pa  wak  cu  gran  parti  Respaldo pa bin cu kind- en  por  impone  riba  e  persona,
            Segun  Lopez-Tromp,  ta  in-  di nos poblacion, 2 di cada 5  jeugd Psikatrie, ‘cu ta impor-  pasobra e meta ta pa e logra  Lopez-Tromp  a  bisa  cu  e
            teresante  pa  sa  ki  problema  hende  den  nan  bida  ta  con-  tante pa Aruba dirigi pa bien-  cura y bay dilanti na su hogar.  importancia  di  e  crisis  plan
            e  hobennan  tin  actualmente  fronta  cu  problema  di  salud  estar y siguridad di nos mu-  E  mester  ta  un  cooperacion  social  mester  keda  conta  cu
            actualmente  pa  acudi  cune,  mental.  E  ta  algo  cu  den  cha y hobennan’.         di  e  persona  tambe.  “Nos  a  sosten  di  parlamento.  Pa  fi-
            dicon  ta  manda  un  persona  famia por topa of por haya”,                            bay  naturalmente  na  e  parti  nalisa, el a bisa cu a reuni cu
            pa  Respaldo,  si  ta  problema  Lopez-Tromp ta splica.                 Tin enfoke riba Respaldo pa  cu por bisa kico por haci pa  diferente  departamento  den
            di  conducta,  problema  den                              por  trata  cu  tur  area  di  tur  yuda remedia cualkier prob-  area  di  salud  y  cu  nan  tarea
            famia, autismo, ADHD of al-  Nan a haya un splicacion am-  departamento,  sea  instancia  lema. Den crisis plan social ta  ta pa ora presupuesto drenta,
            gun otro.                    plio  tocante  kico  e  cuido  di  of fundacion cu ta dedica na  pa traha hunto. No cu e parti  nan wak y controla si e suma
                                         salud mental ta nifica finaci-  muchanan.  Lopez-Tromp  ta  social  so,  sino  e  parti  husti-  ta cuadra cu maneho di gobi-
            “Tambe nos a haya parti den  eramente. Den e social crisis  bisa  cu  tin  problema  social  cia, salud, educacion, tur tin  erno.


                             Exhibicion Terra Incognita di artista local Olga Gabrielle



























                                                                                     Grecia, te na reflexion di curpa y pa  den un forma di obra di arte. Dia 13
                                                                                     paisahe  cu  e  forma  mas  directo  pa  di september pa 7:00pm na Stadion-
                                                                                     conta den poesia.                  weg. Ta pidi pa comunidad cu stima
              ORANJESTAD -  Unoca ta pre-        cu varios otro proyecto cu Unoca ta   E artista lo conta di su motivacion,  arte por pasa y admira e exhibicion
              senta  Terra  Incognita,  un  lec-  duna sosten.                       anecdota y con pa yega na e publico  cu ta completamente gratis.
              tura y exhibicion di artista Olga  E exhibicion ta duna oportunidad pa
              Gabrielle. Pa Unoca, su meta ta  investigacion artistico y obra di Olga
              pa sigui ofrece infrastructura pa  Gabrielle, kende ta ofrece un exhibi-
              haci visibel produccion artistico  cion conforma pa potret, instalacion,
              di nan poblacion creativo.         paisahe y video di arte. E ta conta cu
                                                 su exhibicion tabata un exploracion
              Den  ultimo  luna,  sede  di  Unoca  a  di diferente proceso creativo na un
              bira un tayer di percusion, despues  solo practica artistico.
              a transforma den un espacio di gale-  Un  brug  estableci  entre  interpre-
              ria cu a mustra obra artistico ‘Entre  tacion  di  escena  pa  teatro  o  pa  e
              dos Aguas’ y ta sigui cu agenda di ex-  presentacion  traduci  den  poesia  vi-
              posicion di arte visual te cu aña cera  sual, carga di referencia di clasico di
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14