Page 35 - MIN ON 3 APRIL 2017
P. 35
Nan ta desea un maneho estricto di inmigracion pa yuda tene e placa na Aruba. Pues
pa nos stop di promove pa un persona so bin Aruba su so, manera por ehempel un
inwonende dienstbode y of trahadornan individual, cu no mag di bin cu nan famia pa e
prome 3 añanan. Miho ta laga e pareha jong bin hunto, pa asina nan crea nan bida y
hogar aki na Aruba hunto, pa tene nan placa cu nan ta gana aki na Aruba y no pa nan
manda tur placa afo pa nan famia.Mester bin cu un control severo riba negoshinan,
comerciante y trahadornan ilegal, pasobra esaki ta kibra e negociantenan Arubiano y e
ta daña e economia di Aruba.
Michella Steenvoorde
Lacle: Con pa stimula
muchanan lesa mas
buki. Parti 5.
Published on April 3, 2017 in Educacion
ORANJESTAD, Aruba
Kico ta aumenta e probabilidad cu un mucha ta experiencia lectura como algo positivo?
Esaki ta depende di varios factor. Stichting Lezen (https://www.lezen.nl/succesfactoren-
leesbevordering) ta distingui, a base di estudio científico, ocho factor di exito pa
promocion di lectura y di educacion di literatura.
Socializacion di lectura ta cuminsa na momento cu bo ta conta e storia na e mucha, y
ta promove cu ta aparece den e buki. E ta crea un impulso positivo na e experiencia di
lectura y ta stimula conocimento Y ta di fuerte impulso pa fomenta alfabetizacion.
(Yuda e mucha papia). Muchanan entre 0 a 6 aňa, cuta haya nan mayornan ta lesa pa
nan, ta conta nan un storia, ta crece cu e facilidad di lesa, muy contrario na esunnan c
unan mayornan nunca ta lesa pa nan. E efecto di e storia cu e mayor ta lesa pa e
mucha ta asina impactante cu e ta keda sinti te na momento cu e mucha ta drenta scol
secundario. Ya cu e ta posee mas imaginacion, ta papia cu diferente tono di voz, y ta
describi su cuentanan cu mucho mas contenido. Un mucha ta sinja tene un buki den su
man, reconoce letranan y e palabra scirbi ta representa e palabra papia. Contamento di