Page 4 - bon-dia-aruba-20190301
P. 4

A4   LOCAL
                    Diabierna 1 Maart 2019

            Indice di prijs di consumidor di CBS december 2018

                                      Inflacion di 11.7% registra riba sector cuminda


                                                rapport di CBS (Centraal Bureau  Awe CBS ta referi na e cifra di CPI  11% di inflacion ta casi 150 florin di
                                                of Statistics).                     (inflacion) cu e sector di ‘food’ so a  mas gasto, compara cu e 22 florin di
                                                                                    subi cu 11.7%                       e reduccion di belasting pa medio di
                                                El a indica cu e cifra y tabla uza ta a  Pues e lider politico a remarca cu cos-  e reforma fiscal. “Con sincero bo por
                                                base di e boletin mensual di luna di  nan cu nan a yega di bisa algun luna  ta cu bo pais, si bo kier presenta un
                                                december 2018 di Banco Central di  pasa -a base di experiencia di pasado-  reforma  fiscal,  caminda  direct  bo  ta
                                                Aruba, pero tambe di CBS su rapport  cu e decision di gobierno actual, ca-  duna 22 y indirect minimalmente na
                                                ‘Consumer Price Index’ (CPI) di de-  minda nan a dicidi di redobla e BBO,  cuminda so, bo kit’e 140 florin,” el a
                                                cember 2018.                        lo tin su efecto riba e poder di com-  expresa.
                                                Pa locual ta trata e cambio di e cifra  pra. E tempo aya e minister di finansa  Di otro banda, e di dos fase di e re-
                                                di  inflacion,  el  a  trece  textualmente  a expresa cu e aumento aki lo haci ‘un  forma fiscal cu ta inclui belastingnan
                                                loke CBS a  bisa  relaciona  cu  su ul-  tiki di dolor so.’             indirecto  (BBO,  invoerrechten)  y
                                                timo rapport: “Compared to Decem-   Eman a keda enfatisa cu e realidad ta  ‘Sin  Taxes’  tin  su  impacto  pa  com-
                                                ber 2017 the CPI increased by 4.6%.  cu e impacto aki no lo ta un tiki, sino  ercio  y  turismo.  Eman  a  indica  cu
                                                The  sector  which  affected  the  CPI  hopi. Nan a cuminsa haya confirma-  e tipo di ‘medidanan’ aki, cu ta haci
                                                the most was ‘food and non-alcoholic  cion di loke ta pasando cu economia  aumento  grandi  den  invoerrechten
                                                beverages’  (11.0%).  Specifically,  the  di pais Aruba a base di data, tanto di  pa  bebida  alcoholico,  ta  ocasiona  cu
                                                prices of ‘food’ (11.7%) registered an  BCA y CBS. El a declara na Bon Dia  tin hotelnan cu a dicidi cu nan no ta
                                                increase and caused an effect of 1.45  Aruba cu e data cu el a trece dilanti,  bay cumpra cierto productonan mas
                                                ppts on the end of period inflation of  muy particularmente di CBS, ta data  via agencianan local, sino cu nan mes
                                                December 2018 (4.6%).” E cita aki a  oficial di e mesun instancia aki.    ta importa e productonan, pa motibo
                                                wordo tuma textualmente CBS mes  Igualmente,  el  a  señala  cu  gabinete  di aumento di invoerrechten cu gobi-
                                                su Consumer Price Index di decem-   Wever-Croes  a  presenta  un  reforma  erno a introduci.
                                                ber 2018.                           fiscal  caminda  un  hende  cu  tabata  E  ta  haya  cu  esaki  lo  trece  cune  un
            ORANJESTAD – E indice di in-                                            gana 2 mil florin a haya 22 florin di  efecto spiraal negativo cu ta bay afecta
            flacion  a  yega  na  dos  cifra,  y  pa   Inflacion y reforma fiscal   reduccion  di  belasting.  Pero  e  gasto  nos economia. Esaki na momento cu
            demostra  esaki,  ex  premier  di   Segun Eman, el a yega di declara cu  riba cuminda so pa un hende cu, por  e  benta  di  e  agencianan  ta  cuminsa
            Aruba y lider di partido di oposi-  algun luna pasa, cu efecto di e redo-  ehempel,  ta  gana  2  mil  florin  y  cu  cay, y nan lo cuminsa kita hendenan
            cion  AVP,  Mike  Eman,  a  bin  cu   blacion di BBO ta bay ta dobel cifra.  ta gasta 1,400 florin na cuminda, un  for di trabou tambe.

            Durante e Forum di OCT-EU y e conferencia di OCTA na Tahiti:
                Minister Ruiz-Maduro lo finalisa acuerdonan pa ricibi 13.6 miyon euro






















            ORANJESTAD  -  E  si-        ultad nobo aki lo brinda edu-
            man aki ta tumando luga  cacion riba nivel di bachelor
            e ‘17th OCT-EU Forum y  y master den e ramo di cien-
            OCTA  Ministerial  Con-      cia, tecnologia y matematica,
            ference’ na Tahiti, Polyne-  y  sostenibilidad  respectiva-
            sia  Frances.  Como  Aruba  mente.
            su Territorial Authorizing  Banda di esaki, e facultad di
            Officer  (TAO),  Minister  SISSTEM lo facilita e imple-
            di  Finansa,  Asuntonan  mentacion di programanan di
            Economico y Cultura, mr.  investigacion  y  innovacion,
            Xiomara  Ruiz-Maduro  ta  cu  ta  resulta  den  promove
            presente tanto na e forum  publicacion  y  programa  di
            como  e  conferencia  im-    certificacion riba e tereno di
            portante aki, cu sigur ta na  sostenibilidad.
            beneficio di nos pais.
                                         Aruba  na  varios  ocasion  a  Pa acomoda y desaroya e Fac-  ba a bin na remarca pa ricibi  Esaki  ta  un  regalo  cu  nos  a
            Ruiz-Maduro a duna di con-   ricibi fondo Europeo pa por  ultad  di  SISSTEM,  Maria  e fondo aki, cu sigur pa nos  haya  di  Union  Europeo,  pa
            oce cu e meta di su presencia  a realisa proyectonan na ben-  Convent  lo  wordo  renoba  pais ta un bon noticia, como  cual e 13.6 miyon euro aki ta
            na e Forum di OCT-EU y e  eficio di nos comunidad, en-    den  cooperacion  cu  UNDP,  tambe  importante  y  necesa-  bale  la  pena  tur  e  esfuerso-
            conferencia  di  OCTA  ta  pa  tre otro; Museo Arkeologico;  cu ta e programa di desaroyo  rio pa e rumbo di innovacion  nan  cu  pais  Aruba  a  haci  pa
            como  TAO,  finalisa  y  firma  Parke  Arikok;  Marine  Park;  di  Nacionnan  Uni,  y  Uni-  cu  Gabinete  Wever-Croes  ta  yega na e fondonan aki, y pa
            e  acuerdonan  necesario  pa  Erasmus  Fund  pa  Univer-  versidad Catolico di Leuven,  hibando nos pais. Cu e facul-  e fondonan aki wordo destina
            asina Aruba por ricibi e suma  sidad di Aruba, y awor e SIS-  KU  Leuven,  cu  lo  yuda  pa  tad aki lo crea mas oportuni-  pa  un  SISSTEM  Faculty  na
            di  13,6  miyon  euro  for  di  STEM  Faculty  lo  bira  reali-  desaroya  e  curriculum  pa  e  dad  pa  nos  hobennan  scoge  Universidad di Aruba”, Ruiz-
            Union Europeo, pa por insti-  dad por medio di e 11 Fondo  facultad.                   un estudio na Aruba mes.     Maduro a enfatisa.
            tui un SISSTEM Faculty  na  di Desaroyo Europeo.
            Universidad di Aruba. E fac-                              Ruiz-Maduro a expresa di ta  “Esaki  no  ta  un  fiansa,  e  no
                                                                      sumamente contento cu Aru-   ta  un  debe  cu  nos  a  traha.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9