Page 33 - AHATA
P. 33
A4 LOCAL
Dialuna 19 november 2018
Presidente di KvK, Kawish Misier:
‘Nos como comerciante no por carga ningun ahustacion di prijs’
ORANJESTAD – Camara di Comercio di ta den un situacion unda e debe nacional di Aruba
Aruba (KvK) ta di opinion cu a pesar di nan ta entre 90% te cu 100% di nos GDP. Mientras cu
esfuerso, gobierno mester bin cu pasonan mas si nan ta inclui e proyecto PPP, e debe nacional ta
concreto pa baha su gasto di personal cu ta e subi ariba 100%. “Esey ta un situacion cu den nos
peso mas grandi di presupuesto di pais Aruba. opinion no ta saludabel”, e di.
Den su prome declaracion na prensa despues cu Sr. Missier a indica cu KvK kier preveni pa nos
su antecesor, sr. Ernst Mohamed a renuncia den su debe nacional sigui subi. Pero e unico manera cu
posicion di president di KvK, e hoben empresario e gremio comercial aki ta wak pa e debe nacional
Kawish Misier a bisa cu e reduccion di personal cu no sigui subi, ta pa nos como pais genera mas placa
ta tumando luga ta un paso den bon direccion pero di loke nos ta gasta. Como presidente di KvK, e ta
no suficiente. Si bo ta wak e placa cu nan ta scapa y haya cu riba e punto aki nan mester cera cabes y
nos ta compara esaki riba e total di e presupuesto, e traha hunto, y evalua cual ta e oportunidad di en
ta un porcentahe hopi chikito. bes di bay di un deficit bay pa un surplus pa paga
bek e debe nacional.
KvK ta di opinion cu mester bin pasonan hopi mas Den su opinion e ta haya cu gobierno mester busca
grandi, pa asina gobierno dirigi nos pais den otro P’esey sr. Missier, den nomber di KvK, a bisa cu solucionnan cu ta hopi mas innovativo pa medio di
direccion cu ta esun di baha e gasto drasticamente. nan ta di opinion cu gobierno definitivamente tin un bon trabou di investigacion y bon planificacion.
E ta un forma pa gobierno paga bek e debe, pa asina cu baha nan gasto di personal; ‘pasobra e situacion E ta haya cu nan ta hopi cos cu ta wordo tuma no di
nos comunidad y tambe e gremio comercial por con e ta actualmente nos como comerciante no por forma structural sino di momento. Pero e vision cu
paga menos belasting. KvK por a tende for di go- carga niun ahustacion di prijsnan.’ KvK tin cu e maneho aki mester ta mas integral den
bierno cu nan ta bay ahusta e belasting, locual tin un presupuesto anual, unda gobierno por mustra di
su impacto riba inflacion, pasobra e productonan ta E no por bisa cifra riba bahamento di personal si berdad cu nan tin un bon plan pa drecha e situacion
bira mas caro. el a expresa cu meter ta ‘drasticamente.’ Ya cu nos financiero di e pais aki.
Minister Chris Romero a bishita e piscifactoria ‘The Family Farm Aruba’
ORANJESTAD - Den
coneXion cu su tour di
bishita na e diferente agri-
cultornan local, Minister
di Sector Primario, Chris
Romero, a pasa na e pro-
duccion piscicola ‘The
Family Farm Aruba’, cu ta
situa na Wayaca.
Piscicultura (fish farming)
ta un otro area den agricul-
tura cu ta fortaleciendo aki
na Aruba. Segun un comuni-
cado di gobierno, sr. Romero
tin hopi interes den pisci-
cultura, cu ta e tecnica cu ta
ocupa di dirigi y fomenta e
reproduccion y cria di pisca y Bosch y ta situa den e bario cion piscicola aki na Aruba.
demas cuminda di lama. di Sero Biento. Despues di Teniendo na cuenta cu Aruba
a opera pa algun aña na Sint su ubicacion geografico ta
‘The Family Farm’ ta un pi- Maarten, pareha Bosch a di- haci cu e probabilidadnan pa
scifactoria opera pa famia cidi di bin lanta nan produc- haya un horcan ta hopi abou,
famia Bosch a dicidi di bin grandi pa asina cumpli cu e
construi nan ‘fish farm’ aki necesidad local.
na nos isla.
Experiencia amargo di pasa- Segun e comunicado, den e
do, unda cu horcan a destrui vision di sr. Romero pa Aruba
nan produccion piscicola, a yega na ta mas independiente
incentiva mas ainda pa famia pa loke ta cuminda, ta real-
Bosch dicidi di construi nan isando diferente sondeo den
‘fish farm’ na Aruba e aña e sector di agricultura local.
aki. Actualmente ‘The Fam- Di e manera aki kier cum-
ily Farm’ tin un instalacion insa incentiva nos agricultor-
caminda nan ta produciendo nan pa nan comercialisa nan
pisca caba, cu e meta pa den producto na nivel local, y cu
un futuro cercano por pro- e pensamento di por yega na
duci pisca na un escala mas exporta den futuro.