Page 6 - bon-dia-aruba-20190911
P. 6

a6   regional
             Diaranson 11 september 2019
                                 America Latino ta supera dos miyon caso di Dengue


            (France24) – America La-                                                               Dokter Miguel Aragón, Con-   a experimenta un periodo di
            tino ta na alerta pa e plaga                                                           sultor  di  Malesanan  Trans-  mas calor, aunke e number di
            ocasiona pa e sangura ‘Ae-                                                             misibel di OPS, a splica.    caso  lo  aumenta  na  e  Cono
            des Aegypti’ cu ta encarga                                                                                          Sur di Sur America cu e yega-
            di  transmiti  e  malesa  di                                                           Di  e  mas  di  dos  miyon  di  da di e primavera y verano.
            Dengue na e ser humano.                                                                caso, su mayoria ta pertenece
            Den actualisacion di e ca-                                                             na e tipo di Dengue comun,  Brasil  ta  e  pais  cu  a  notifica
            sonan di augustus, OPS a                                                               cu di forma habitual ta mani-  un number mayor di person-
            conta mas di dos miyon di                                                              festa cu keintura hopi halto y  anan afecta pa e virus, cu un
            caso, di cual 723 a conclui                                                            tin  biaha,  hasta  ta  confundi  total  di  1.345.994  persona,
            cu fayecimento di e pash-                                                              cu griep. Sinembargo, e sin-  mientras  cu  Guatemala  ta  e
            entnan.                                                                                tomanan por bira pio, te has-  estado  cu  un  porcentahe  di
                                                                                                   ta yega morto si ta trata di e  morto mayor, ya cu 0,32% di
            Brasil, Colombia, Guatemala,                                                           Dengue hemorragico.          e  personanan  diagnostica  a
            Honduras y Nicaragua ta al-  tambe transmisor di e male-  estadonan  miembro  den  e  Di  henter  America  Latino,  fayece; paisnan manera Hon-
            gun di e paisnan mas afecta pa  sanan Zika y Chikungunya.   region di America di cualkier  e  malesa  aki  specialmente  duras ta supera caba e cente-
            e extension di e virus aki cu ta  “Ta un herment cu ta utilisa  enfermedad cu ta representa  a  afecta  e  paisnan  Centro  nar  di  fayecimento  pa  Den-
            contagia pa via di e sangura,  na  e  organisacion  pa  avisa  e  un menasa pa salud publico”,  Americano, debi cu e region  gue hemorragico.
                             Argentina: Welga di funcionarionan pa aumento di crisis


            BUENOS  AIRES  (EFE)  gentina Autonoma (CTA-A),           tura  di  salario,  reestablece-
            –  Ayera  funcionarionan  cual a yama un welga nacio-     mento  di  tur  programa  cu  a
            publico  di  Argentina  a  nal na un momento den cual     duna  den  baha,  rechaso  na
            para  nan  labor  di  trabou  e crisis economico cu e pais   e  acuerdo  entre  Gobierno
            pa  reclama  reahustacion  ta biba, a bira esun pio desde   y  Union  Personal  Civil  di
            di nan salario debi na in-   april 2018.                  Nacion (UPCN) pa e stabi-
            flacion halto di e pais y re                              lidad”, ATE a bisa den un co-
            incorporacion di e perso-    Un  dia  despues  di  e  elec-  municado.
            nanan kita den ultimo lu-    cionnan  primario  dia  11  di   Na Argentina, cada sector tin
            nanan.                       augustus pasa, e bolsa a cay y   sindicatonan cu ta negocia cu
                                         e dollar a cuminsa su subida;   entidadnan publico e aumen-
            Tabatin   mobilisacion   na  un cos cu e mesun gobierno a   to  di  salario  cu  loke  ta  trata
            henter  e  pais,  ademas  di  e  reconoce cu lo bay ta refleha   inflacion, yamada tripartite.
            marcha  principal  na  Buenos  den e dato di inflacion di au-  Hopi di e negociacionnan ey,
            Aires, cu tabata bou e convo-  gustus, cu lo anuncia mañan.  den  añanan  ultimo,  a  keda  Varios  sector  di  e  sociedad,  Iglesia  Catolico,  ta  exigi  pa
            catorio di Asociacion di Tra-  “E  medida  ta  pa  exigi  e  re   desactualisa  ora  e  inflacion  como  Confederacion  Gen-  Gobierno  decreta  emergen-
            hadonan di Estado (ATE) y e  incorporacion di tur e traha-  a  crece  ariba  di  e  aumento  eral di Trabou (CGT), un di  cia di alimentacion pa via di
            Central di Trahadonan di Ar-  donan  cu  a  ser  kita,  reaper-  acorda.               e sindicato mayor di e pais y  e crisis.

                                                                         Uruguay: Gobierno a anuncia medida pa


                                                                                              incentiva inversion


                                                                      MONTEVIDEO          (Info-
                                                                      bae) – Dialuna pasa, Uru-
                                                                      guay a anuncia un serie di
                                                                      medida  pa  incentiva  in-
                                                                      version y genera un crece-
                                                                      mento di e actividad, den
                                                                      un  marco  di  crisis  eco-
                                                                      nomico  regional  cu  fun-
                                                                      damentalmente  ta  afecta
                                                                      su bisiñanan: Argentina y
                                                                      Brasil.

                                                                      Asina a expresa e Minister di
                                                                      Economia y Finansa di e pais,
                                                                      Danilo  Astori,  den  un  con-
                                                                      ferencia di prensa cu a brinda
                                                                      na e ministerio hunto cu par-
                                                                      ti di su ekipo di trabou.

                                                                      Den  e  sentido  aki,  Astori  a   tario  pa  turistanan,  cu  a  ex-  Astori a referi pa e beneficio
                                                                      señala  cu  e  medidanan  ey   tende te 2020 y cu tin como  pa industria di auto cu ta ca-
                                                                      ta  duna,  den  e  marco  di  e   receptor principal e Argenti-  paz  di  ‘genera  varios  cadena
                                                                      tareanan  cu  e  Ministerio  ta   nonan, ya nan cu ta esunnan  productivo  importante’  cu
                                                                      hibando  pa  mas  di  dos  aña,   cu  mas  ta  haci  turismo  na  efectonan riba empleo y en-
                                                                      pa ‘recupera e ritmo y crece-  Uruguay.                   trada.
                                                                      mento’  y  genera  ‘miho  y
                                                                      mayor’ empleo, miho entrada   Sinembargo, el a enfatisa cu  E  resto  di  e  medidanan  ta
                                                                      y ekilibrio macro-economico   e  costo  fiscal  di  e  dispensa-  punta pa beneficia e industria
                                                                      cu ‘ta imprescindibel’.      cion tributario tin pa e pais ta  di  alimentacion,  produccion
                                                                                                   ronde di e 30 miyon dollar pa  audiovisual,  exportacion  di
                                                                      E punto cu mas tin relacion   aña.                        empresa  chikito  y  mediano,
                                                                      cu e situacion di Argentina, ta                           entre otro cos.
                                                                      e beneficio di dispensa tribu-  Entre e aspecto mas destaca,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11