Page 7 - Revista Paisiana Nr. 10 Decembrie 2024
P. 7

Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae,
                                    O teologie a icoanei, Editura Anastasia, București, 2005
         Persoane, sensuri şi simboluri ziditoare în icoana Naşterii Domnului


               Raza – arătare a Sfintei Treimi. Raza unică ce        Maica Domnului este înfăţişată stând lângă
        coboară din semicercul aflat în partea superioară a Prunc, în faţa ieslei, pe jumătate rezemată pe un pat
        icoanei semnifică Firea cea Una a lui Dumnezeu, dar de felul celor purtate de evrei în călătoriile lor. El are
        care ieşind din stea se împarte în trei pentru a desemna culoarea roşie, fiind ilustrat asemenea unui pat împă-
        participarea Celor Trei Persoane la iconomia mântui- rătesc, pentru a sugera astfel cinstea ce i se cuvine
        rii. Reprezentarea iconografică a stelei sugerează fap- Maicii lui Dumnezeu. Prin această poziție a Maicii
        tul că aceasta este mai presus de un simplu fenomen Domnului este afirmat iconografic adevărul Naşterii
        cosmic, ea fiind trimisă de către Dumnezeu să ves- suprafireşti (din Fecioară, fără dureri) a Mântuitorului
        tească magilor Naşterea cea mai presus de fire a unui Hristos, fapt care subliniază, de asemenea, dumnezei-
        Împărat Ceresc şi totodată să-i călăuzească spre locul rea Pruncului.
        unde s-a petrecut minunea.                                   Cele trei stele aşezate pe cap şi umeri simboli-
               Muntele  auster sugerează  o  lume  neprimi- zează fecioria Maicii Domnului dinaintea, din timpul
        toare, ostilă, lumea de după căderea în păcat a proto- şi de după Naşterea lui Hristos (pururea-fecioria).
        părinţilor Adam  şi  Eva  și  a  tuturor  urmaşilor  lor.    Expresia chipului ei este una meditativă având
        Stâncile ascuţite, ilustrate asemenea unor trepte, par a privirea îngândurată – atitudine gravă ce anticipează
        se uni cu cerul, indicând astfel, atât mişcarea depogo- suferinţele pe care le va îndura ca Maică a Celui ce
        rârea lui Dumnezeu la om, cât şi urcarea omului la avea să pătimească moarte pe Cruce pentru mântuirea
        Dumnezeu, ambele, posibile odată cu momentul În- lumii.  „Iar  Maria  păstra  toate  aceste  cuvinte  pu-
        trupării Celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi. În- nându-le în inima sa.” (Luca 2, 19).Maica Domnului
        treg pământul pare a tresălta de bucurie. „Întreg a fost a fost cel mai înălţător dar pe care omenirea a fost
        între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a de-  vreodată în stare să-l aducă lui Dumnezeu. „Ce vom
        părtat Cuvântul cel necuprins; că pogorârea lui Dum- aduce ţie, Hristoase? Că te-ai arătat pe pământ ca un
        nezeu n-a fost cu mutare din loc, precum nici nașterea om, pentru noi. Fiecare din făpturile cele zidite de
        din Fecioară primitoare de Dumnezeu…” (Acatistul Tine, mulţumire aduce Ţie: îngerii cântarea, cerurile
        Buneivestiri, Icos 8 ). „Cerul şi pământul astăzi s-au steaua, magii darurile, păstorii minunea, pământul
        împreunat; născându-se Hristos, astăzi Dumnezeu pe peştera, pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioară,
        pământ a venit şi omul la cer s-a suit.” (Vecernia Praz- Dumnezeule, Cel ce eşti mai înainte de veci, miluieşte-
        nicului, Litie, glas 1) „Toată firea îngerească s-a mi- ne pe noi.” (Mineiul pe luna decembrie)
        nunat de lucrul cel mare al Întrupării Tale; că pe Cel       Peştera  (Ieslea).  Locul  Naşterii  Fiului  lui
        neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut om apropiat tu- Dumnezeu nu era un han, ci un loc cu iesle unde se ţi-
        turor…” (Acatistul Buneivestiri, Condac 9)            neau animalele. Evangheliile nu menţionează peştera,
               Îngerii sunt reprezentaţi în dubla lor lucrare: însă reprezentarea iconografică îşi găseşte temeiuri în
        doxologia şi vestirea. Unii (în general grupul din par-  Tradiţie şi în textele liturgice. Deschizătura întune-
        tea stângă) se îndreaptă către Izvorul de Lumină adu- coasă a peşterii în mijlocul stâncilor ascuţite închipuie
        când  laudă  neîncetată  lui  Dumnezeu.  Îngerul  din cosmosul căzut, lumea copleşită de păcat prin căderea
        dreapta se apleacă spre păstori, vestindu-le acestora omului, precum şi iadul, străfundurile întunericului,
        Naşterea Împăratului lui Israel. Prezenţa îngerilor măr-  pe care doar El, Soarele Dreptăţii, le risipeşte odată cu
        turiseşte despre dumnezeirea Pruncului.               Naşterea Sa. Peştera şi ieslea sunt dovezi ale profundei
               Pruncul Hristos este reprezentat fie dormind, smerenii a Mântuitorului Hristos.
        fie treaz, privind către Maica Sa. Scutecele în care este    Boul şi asinul nu sunt, de asemenea, pomeniţi
        înfăşat au forma unor fâşii înguste asemenea giulgiu- în Evanghelie, prezenţa lor alături de Prunc (inspirată
        rilor de înmormântare, braţele Sale se încrucişează pe din evanghelia apocrifă a lui Matei, cap. XIV) suge-
        piept în chipul Crucii, iar ieslea în care este aşezat rează, în acelaşi timp, împlinirea unei proorocii a pro-
        Pruncul are aspectul unui altar – mormânt. Toate aces- fetului Isaia: „Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul
        tea prefigurează Moartea şi Pogorârea lui Hristos la ieslea Domnului său, dar Israel nu mă cunoaşte, po-
        iad. Dar „Lumina străluceşte în întuneric, iar întune- porul meu nu mă pricepe.” (Isaia 1, 3) Prezenţa ani-
        ricul n-a biruit-o.” (Ioan 1, 5) Pentru că Hristos va malelor trimite, de asemenea, şi către simbolismul
        învia din morți ca un Dumnezeu atotputernic.          viţelului de sacrificiu şi al asinului Împăratului Care

          PAISIANA  nr. 10 / decembrie / 2024                                                                7
   2   3   4   5   6   7   8   9   10