Page 12 - arpia 18

SMARANDA BRĂESCU ȘI IOANA

CANTACUZINO S-AU ÎNTORS DIN EXIL,

ACASĂ...

Magdalena ALBU

D ezonorate de statul român și în ul-
timii lor ani de viață, dar și în postumitate,
despre Smaranda Brăescu și prințesa Ioana
Cantacuzino putem spune că s-au aflat în exil
în propria lor țară, căci, vreme de șaptezeci de
ani, ele au fost eroinele fără cruce ale
spațiului, unde au văzut lumina zilei și și-au
trăit destinul. Atât prima femeie-parașutist
din România și, deopotrivă, prima din Europa
cu brevet de pilot obținut în SUA, Smaranda
Brăescu, căreia i se spusese, la momentul re-
spectiv, că femeile nu au voie să facă aviație,
cât și Ioana Cantacuzino, prima femeie-pilot
din țară (cu brevetul nr. 1/1930, obținut la
București) care a pus bazele aviației turistice
pe plan național, în anul 1929, au fost vic-
timele directe ale regimurilor politice față de
ideologia cărora s-au declarat ferme opo-

nente, încă de la început.

Traseul ultimilor ani de viață ai celor
două eroine fără cruce a fost unul de Golgotă
cristică. În ceea ce o privește pe Smaranda
structor al Batalionului de parașutiști de pe
Brăescu, ea a fost dată în urmărire generală
de poliție, la data de 20 iulie 1946, și vechiul aerodrom din Popești-Leordeni, nu i
se va mai depista niciodată urma de către
condamnată, în contumacie, la doi ani de în-
autorități și familie, fiind îngropată, doi ani
chisoare, pentru faptul că, în conformitate cu
informațiile din arhiva CNSAS, ar fi făcut mai târziu, sub numele fals de Maria Popescu,
în Cimitirul Central din Cluj.
parte dintr-un grup militar ce avea drept scop
lupta împotriva guvernului comunist condus
***
de către dr. Petru Groza. Fostului campion
mondial absolut al lumii la parașutism și in-

Aeronautica - ARPIA , nr.18, decembrie , 2019 11