Page 12 - REVISTA ARPIA 22
P. 12

,, ZBOR SPRE CERURI”

                                              N-o să știe nimeni,                 Și de-ar fi vreodată,
                                              Primul zbor în care,                Să nu te întorci,
                                              Inima de vultur,                    Vei trăi de-a pururi,
                                              Bătea foarte tare !                 Vei privi spre noi…spre noi !

                                              N-o să știe nimeni,                 Știu, te vei întoarce,
                                              Dincolo de nori,                    Suflete acasă,
                                              Visul tău de-o viață,               Spre un cer senin,
                                              Ai prins aripi…zbori !              Pasăre măiastră !
                    Versuri : Irina Ichim
                   Vicepreședinta ARPIA       Hrană ți-e văzduhul,                Iar Pământul Mamă,
                      filiala ,,Gl.av.Aurel   Zborul îți este apa,                Îți va da în zori,
                         Niculescu”Galați     Însetat de ele,                     Mii de lacrimi calde,
                                              Tu, înfrunți chiar moartea!         Roua de pe flori.

                                              Ești condorul zării,                Veșnic, ca un astru,
                                              Pasăre albastră,                    Din adânc albastru,
                                              Mamă ți-e Pământul,                 Vei privi spre noi ,
                                              Cerul îți este casă.                Mereu…spre noi !


                                               ŞI ZEII MOR, NU-I AŞA?



                                              La  un  anumit        considerat  că  trebuie  să  părăsec  sistemul,la
                                             moment         al   sfârşitul ultimul zbor necelebrat şi necunoscut de
                                             a p a r i ţ i e i   nimeni,mi-am  sprijinit  fruntea  de  parbriz,i-am
                                             revistei,un  coleg  multumit că nu m-a lăsat niciodată la ananghie,şi
                                             din aviaţia de vâ-  i-am     transmis    un     sărut   platonic,din
                                             natoare,pe care îl  condescendenţă faţă de restul echipajului.
                                             preţuiesc  mult  şi     Sau cum spun oltenii mei in melosul autohton
                                             care m-a ajutat în  ,,câte stele sunt pe cer,toate pân-la ziuă pier,,.
                                             planingul      de        Au pierit o mare parte dintre piloţii din orice
                                             carieră,     mi-a   categorie.Doar prudenţa, pregătirea profesională şi
                                             reproşat      că-i  condiţia fizică au scăpat o parte mare. Numai că,în
              C-dor.retragere Zarzără Vasile  vorbesc de rău pe  tinereţe  nu  acceptam  să  cred  că  ei  calăresc
                                             piloţii       din   meteoriţi,iar noi tragem la o cotigă in lipsa unui
              AV.V,deşi afirmam că odată detaşaţi la elicoptere  catâr. Oricum,îi simţeam că se considerau superiori
              din diverse motive îşi reconsideră aprecierile despre  şi că noi nu facem parte din lumea lor.
              aceste ,,fofeze cu sfîrleze,,.                        Aviaţia este unitară,iar personal, nu sunt exege-
                   I-am replicat că suntem acelaşi aluat,că şi unii  tul  vreunei  categorii  aparte,şi  sunt  suficient  de
              şi alţii putem avea aceleaşi probleme în aer,şi că zeii  bătrân să mai am atitudini belicoase sau răfuieli şi
              din orice categorie făceau parte,au fost alungaţi din  răutăţi colegiale. Până şi în familii,este recomandat
              Olimp,de către grecii contemporani,trecând la o re-  să fim mai atenţi cu cei din jur,pentru că nu mai
              ligie  monoteistă.  Fiecare  om  creează  zeii  după  rămâne mult timp pentru împacare.
              chipul şi asemănarea sa,şi nu invers.                  Eternitatea nu aparţine nimănui. Dacă specia
                       Pentru mine,aeronava de suflet,MI-8 a     umană va trece vreodată printr-o extinţie,nici zeii
              reprezentat pasărea măiastră a vieţii de pilot, iar  nu vor mai exista.
              când am                                               Este posibil să mă fi maturizat ,sau mai degrabă


              10                              Aeronautica - ARPIA , nr.22, aprilie,  2020
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17