Page 18 - arpia 17
P. 18
2011, când s-a pensionat, fiind şi bolnav,dece- campioana absolută in paraşutism de la Sacra-
dat in septembrie 2019) a organizat expoziţii, mento, din America, în 1932, dar şi prima
precum “70 de ani de aviaţie cu reacţie” sau europeană care a obţinut licenţă de zbor în
“25 de ani de la zborul primului român în Cos- America, în acelaşi an.
mos”, pe capsula din expoziţie aflându-se de De celebrarea a 100 de ani de la istoricul
atunc semnatura cosmonauţilor/astronauţilor zbor al lui Aurel Vlaicu cu aeroplanul său
participanţi la eveniment. In acea perioadă ‘Vlaicu I’, pe câmpul de la Cotroceni, din 17
general Dumitru Prunariu era şi prim- iunie 1910, la mall-ul AFI Cotroceni, unde s-a
vicepreşedinte al ARPIA. Ulterior ARPIA a fost organizat şi o expoziţie, s-a ocupat împreună
invitată de domnul general (r) Prunariu să ia cu domnul Preşedinte al ARPIA, general (r)
parte la astfel de celebrări şi în Aula Acade- Iosif Rus, cu conducerea SMFA, şi
miei, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la acel Preşedintele Filialei ARPIA Bucureşti, domnul
zbor, de exemplu, iar dânsul a fost invitat în comandor (r) Mircea Constantinescu. Acelaşi
2011 şi la muzeu, unde s-a putut viziona şi o din urmă preşedinte a acordat sprijin şi pentru
expoziţie. Deşi participa la numeroase participare în timpul organizării unor
activităţi ştiiniţifice în străinătate, a răspuns comemorări ale personalităţii lui Aurel Vlaicu,
oricând s-a putut invitaţiilor de participare la la Băneşti, de exemplu, unde şi-au dat concur-
activităţi ale ARPIA, adresate de d-l Preşedinte sul pe lângă filiale ale ARPIA din zonă şi
al asociaţiei (de exemplu la celebrarea a 110 autorităţi locale, a prezentat la şedinţe imagini
ani de la zborul istoric al lui Traian Vuia, la filmate la diverse evenimente importante, s-a
Montesson, în Franţa). ocupat direct de festivităţile anuale de sfârşit
Dacă unele personalităţi au desfăşurat de an de la Casa Centrală a Armatei. La îm-
activităţi principale în industria aeronautică, plinirea a 100 de ani de viaţă a ultimei femei
s-au efectuat activităţi împreună cu instituţii pilot care mai era printre noi şi zburase în ‘Es-
importante de profil, precum ROMAERO, sau cadrila Albă’ în cel de-al Doilea Război Mon-
altele- la Muzeul Aviaţiei, precum: întâlniri cu dial, a vizitat-o acasă, în 1912- pe Mariana
domnul ing. Radu Manicatide, etc. Drăgescu, pentru a-i prezenta omagiul adus de
Tot la Muzeul Militar Naţional, unde aveau loc ARPIA. (Această deosebit de modestă femeie
şedintele lunare ale ARPIA, se organizau şi cu pilot a încetat din viaţă în acelaşi an. La Şcoala
implicarea directă a Preşedintelui Filialei de Aviaţie Ghimbav-Braşov a format mulţi
Bucureşti, domnul Mircea Constantinescu, dintre cei mai buni piloţi militari şi civili de
celebrări de evenimente deseori legate şi de mai târziu. A efectuat peste 2200 ore de zbor
alte perso nalităţi din aviaţie, precum Gheo- pe 14 tipuri de aeronave. Si-a pus întreaga
rghe Bănciulescu- pilotul care după un acci- viaţă în slujba unei idei, zborul, pe care l-a
dent cu avionul, în 1926, în munţi din servit cu pasiune în drumul ei spre aştri’ (gen-
Cehoslovacia, decorat în anul următor cu eral Ioan Dobran). Membră şi în ‚Vieilles
‘Legiunea de onoare’, primită din partea Tiges’, a participat la multe întruniri din
Preşedintelui Franţei, a fost singurul care a Franţa, Anglia, Austria, Italia, etc. ca membră
zburat, din 1928, cu proteze de la genunchi la a Asociaţiei femeilor pilot din Europa
ambele picioare, sau din paraşutism: generalul (înfiinţată în 1979, la Paris), fiind atunci sin-
Grigore Baştan, unde se alătura şi Fundaţia gura cooptată din fostul bloc comunist. Cea
‘General maior Grigore Baştan’ sau invers, mai decorată aviatoare de război din România,
ARPIA s-a alăturat la activităţi şi ale altor a primit numeroase astfel de decoraţii
fundaţii, ca cele intiţate de Fundaţia “Alexan- româneşti, germane, italiene, chiar şi soviet-
dru Serbănescu”. Aproape anual aveau loc în ice).
sala de conferinţe de la muzeu comemorări In perioada când domnul general(r)
legate de personalitatea Smarandei Brăescu, Petru Obreja (autor în 2015 al unei impozante
Aeronautica - ARPIA , nr.17, noiembrie, 2019 17
