Page 2 - Cronica-Timpului-mai-2020_Neat

CERCETARE Cronica Timpului l Anul VI l Nr. 64 l mai 2020

(urmare din numărul trecut) „Societatea Carpaţii”; este transmis un raport
privind balul şi banchetul acestei asociaţii, în
În rapoartele diplomatice aflate în Arhivele care s-a exprimat dorinţa realizării „României
austriece este reprodus sigiliul „Societăţii Mari”; sunt relatate convorbirile avute de L. von
Carpaţii”; este descrisă întrunirea secretă la Hoyos cu G. Sturza, ministrul de externe român,
Bucureşti a „irredentei române”, propunerile în legătură cu acţiunile „Societăţii Carpaţii”;
membrilor Ciurea, Ventura, dr. Mihai, prof. constituirea la Ploieşti a unei filiale a „Societăţii
Hodoş de a lua legătura cu clerul din Transilvania; Carpaţii”, formată din cetăţeni originari din
este evocată ideea de a numi pe Căp. Dunca, Transilvania, indicându-se identitatea acestora,
marele călător în Asia, Africa, originar din Sibiu, precum şi datele transmise de preotul reformat
într-un post de conducere la vama Turnu-Roşu; Lang cu privire la această filială; de asemenea
este subliniată recomandarea lui V. Babeş ca sunt rezumate toasturile lui Laurian şi Bariţiu
membrii iredentişti să îşi continue opera lor cu rostite la banchetul „Societăţii Carpaţii” cu
precauţie; se menţionează votul de încredere ocazia aniversării Revoluţiei din Transilvania;
acordat dr. Popovici, din Băile Herculane, este transmisă lista nominală cu membrii
respectiv votul de neîncredere acordat lui „Societăţii Carpaţii”, printre ei Mihai Eminescu,
Bădescu, inspector şcolar; propunerea Titu Maiorescu etc, din diferite oraşe din ţară; un
societăţilor româneşti din Viena, Cernăuţi, alt raport comunică succesul lui F. Lachmann,
Budapesta, Cluj de a-şi uni, în caz de necesitate, care a reuşit procurarea de hărţi militare 4. Emil Filtsch, vice-consul al Austro-Ungariei
avutul lor cu acela al „Societăţii Carpaţii”. speciale ale României. la Iaşi, raportează cu privire la agenţii ruşi din
15
Hoyos informa , de asemenea, în legătură Sunt subliniate opiniile lui Nica, membru Moldova. 22
cu constituirea la Ploieşti a unui Comitent al „Societăţii Carpaţii” şi consilier al Camerei 5. E. Zagorski, vice-consul la Focşani,
de Acţiune în scopul cuceririi Transilvaniei, de Comerţ şi Industrie, cu privire la influenţa raportează informaţii cu privire la ”România
în cadrul Ligii „Irredenta”, din care sunt monarhiei habsburgice în România şi datoria Iredenta”. 23
menţionaţi ca membri Primarul Grigorescu, oricărui român de a sabota activitatea 6. Kornel Stadler, consul al Austro-Ungariei
librarul Gorjan, arhitectul Socolescu, Puşcariu, întreprinderilor austro-ungare în România. la Bucureşti comunica la Viena, Biroului de
firma de expediţie „Ionescu et comp.”; este Încă un argument care ne determină să Informaţii, la 20 iunie 1881, detalii despre
reprodus apelul „Societăţii Carpaţii”, publicat respingem afirmaţiile conform cărora Eminescu agitaţiile politice ale românilor transilvăneni,
în România Liberă; se explicitează rolul lui ar fi fost ţintă principală a serviciilor de stabiliţi în capitala României; erau menţionaţi
Sturza în „Societatea Carpaţii”; se transmite informaţii este următorul: la 22 iunie 1881, Băbeanu, Partenie Cosma, I. Scipione Bădescu,
în centrală un extras din articolul „România Ministerul de Externe de la Viena este informat că Frâncu, Manole Diamandi, I. Slavici, Ciurea,
irredenta”, publicat în „Bukarester Tagblatt”, în poeziile lui Scipione I. Bădescu au fost introduse G. Cehan, precum şi informaţii asupra întâlnirii
care se menţionează că întreaga naţiune aderă în şcolile din România, poezii în care graniţele ţinute la Laurean, redactorul şef al „României
la idealurile asociaţiei care doreşte eliberarea României sunt: Nistru, Tisa, Dunărea. Aceste Libere”. Kornel Stadler trimite la 5 iulie 1881 un
Transilvaniei; raport referitor la sprijinul acordat poezii sunt comunicate în anexă. Deci, putem raport similar cu privire la conţinutul ziarelor
de Brătianu şi Rosetti cu prilejul călătoriei Cap. afirma că nu numai Eminescu ci şi alte persoane, româneşti „România Liberă”, „Binele Public”,
Dunca în Transilvania; sunt obţinute copii ale precum Scipione I. Bădescu, deranjau interesele „Războiul” privind posibilitatea separării

unor scrisori trimise de membrii „României imperiului! Transilvaniei de Ungaria.
Irredente” tinerilor din Transilvania; sunt 7. Louis Vandory transmite lui L. von
menţionate nume de persoane şi localuri publice „Confidenţii” vechi şi noi! Hoyos, la 7 dec. 1881, informaţii în legătură
unde se întâlnesc membrii acestei mişcări; este cu tipărirea la Bucureşti a unui număr de 50.000
prezentă lista nominală a membrilor „Societăţii Este cunoscut faptul că atât ministrul de manifeste, afişe, conţinând o Proclamaţie
Carpaţii”; se menţionează schimbarea titlului plenipotenţiar al legaţiei, dar şi consulii sau sursele a Bucureştiului adresată locuitorilor din
ziarului „România Liberă”, trimis abonaţilor de informaţii („confidenţii”) aflaţi în serviciul Transilvania, îndemnându-i la revoluţie şi la
din Transilvania, în urma interzicerii acestei Austro-Ungariei, erau instruiţi să raporteze cu alipirea Ardealului la România.

publicaţii de a mai fi difuzată în imperiu; prioritate informaţii relevante privind mişcarea Lor li se pot adăuga şi alte nume de consuli

sunt transmise informaţii detaliate cu privire iredentistă din Transilvania. austro-ungari, aflaţi în diverse localităţi din
la Radu Popea, redactor al ziarelor „Poporul”, Ca urmare, am identificat o listă de „confidenţi” Moldova şi Țara Românească, dar nu despre
„Românul”, „Naţiunea”. Cu privire la orientarea ce au întocmit materiale informative, relatând aceştia este vorba în acest articol.
diverselor redacţii de presă româneşti, trebuie subiecte legate de iredenta română. ____________
menţionate rapoartele lui Lachmann cu privire 1. I. Hanswenzl, consul chesaro-crăiesc la 15 Informationsbureau des k.u.k., Min. des Aussern,
16

la profilul principalelor ziare ce apar în România. Brăila, transmite informaţii privind continuarea Karton 159, 17 aprilie 1882 – 20 decembrie 1882, f.
În perioada următoare, abundă informaţiile agitaţiilor în favoarea Transilvaniei, publicarea 305-502
privitoare la „Societatea Carpaţii”, prezente în Calendarului Daciei, pe anul 1880, cu simbolurile 16 Informationsbureau des k.u.k., Min. des Aussern,
rapoartele trimise din Bucureşti de către ministrul provinciilor care fac parte din „Marele Imperiu Pachetul CCXXVII, Karton 174, 31 mai 1883- 23
legaţiei austro-ungare pentru informarea Dac”. Acelaşi „confident” raporta Biroului de ianuarie 1884, p. 704-929.
17
18
ministrului de externe de la Viena. Informaţii, la data de 11 ianuarie 1880 că „italieni 17 Informationsbureau des k.u.k., Min. des Aussern,
În cuprinsul lor, reprezentantul diplomatic al din Corpul lui Garibaldi staţionează la Brăila”. 19 Pachetul CCXXVII, Karton 174, 27 decembrie 1882-
Vienei comunică, de exemplu, date cu privire la 2. Căpitanul Manega predă ministrului 28 mai 1883, p. 504-703
comemorarea în cadrul „Societăţii Carpaţii” a plenipotenţiar austro-ungar de la Bucureşti un 18 Haus-Hof und StaatsArchiv, InformationsBureau,
lui Oberdank (este vorba de Gugliemo Oberdan, raport confidenţial cu informaţii secrete privind Pachet LXXXII, Karton 115, I Teil 27 dec. 1879;
iredentist italian, erou al mişcării de unificare reorganizarea armatei române . 19 Idem, p. 399-403
20
a Italiei, pe numele său Wilhelm Oberdank, 3. Bosizio, însărcinat cu afaceri ad-interim 20 Idem, p. 496 – 498, 18 martie 1880
născut la 1 februarie 1858, mort la 20 decembrie la Bucureşti, transmite centralei sale informaţia 21 Idem, p. 567 – 575, 4 august 1880
1882, executat în urma eşuării tentativei sale conform căreia recruţii români au fost chemaţi 22 Idem, p. 618-629, 28 aug. 1880
de asasinare a Împăratului Franz Josef); sunt sub arme, fapt consemnat şi de ziarul 23 Idem, p. 636-640, 18 sept. 1880
21
menţionate relatări din presa românească despre „L´Indépendance Roumaine” . (continuare în numărul viitor)
2

Cronica Timpului 64cs5.indd 2 10.05.2020 19:46:00