Page 6 - Cronica-Timpului-mai-2020_Neat

LECTURI Cronica Timpului l Anul VI l Nr. 64 l mai 2020

ÎNGRIJITOAREA, de Daniela Gumann

Uneori ai norocul să întâlneşti în viaţă Prozatoarea Daniela Gumann face parte
oameni minunaţi şi cărţi minunate, care miros a din acea categorie de scriitori care au harul
pâine coaptă, a vatră românească şi a omenesc. cuvântului, setea de a comunica, de a „tărăşi”,
Care sunt pline de învăţătură. Dumnezeu, în de a-i învăţa pe alţii, care li se revelează uimitor
nici un caz întâmplarea, a făcut să o întâlnesc pe de autentic atunci când se apucă de scris. Este
internet pe doamna Daniela Gumann, care cazul marelui povestitor Ion Creangă, pe care
mi-a trimis cartea dumneaei „Îngrijitoarea”, dacă nu l-ar fi îndemnat Mihai Eminescu să
apărută la Editura Timpul, din Iaşi. Autoarea scrie nu ar fi scris şi astăzi nu am mai avea
şi-a propus de la început: „În această carte capodopera de limbă şi de stil, perlă a literaturii
intenţionez să prezint situaţii reale legate de române, care este „Amintiri din copilărie” şi
fenomenul social răspândit în România la scară nici Basmele care sunt o încântare. Pe lângă
naţională, şi anume – PLECAREA LA MUNCĂ mesajul lor educaţional care ne-a încântat
ÎN STRĂINĂTATE. copilăria şi ne-a format ca oameni, ca suflete.
Această carte este ca o invitaţie la regândirea Romanul doamnei Daniela Gumann ne
relaţiilor interumane, a valorizării prezentului, spune poveste unei tinere femei din Iaşi,
dar poate fi privită şi ca o carte ce invită la care deşi avea un apartament în Iaşi, lăsat
depăşirea barierelor, oricare ar fi ele”. Şi de mama care s-a retrasa la ţară, deşi avea
doamna Daniela Gumann pe parcursul cărţii propria ei afacere, o firmă de croitorie în care
chiar realizează din plin acest obiectiv… ea era şi patroana şi designerul şi croitoreasa,
După ce lecturezi cartea îţi dai seama însă care lucra mai mult pentru spitale, o afacere
că datorită talentului, căci în cazul doamnei în care era mulţumită şi în care muncea din
Daniela Gumann este vorba despre talent, greu, s-a gândit, la început din curiozitate, să
adică de har dat de Dumnezeu, dar şi sufletului meargă să lucreze în străinătate. De aici, din
bun, care dă peste margini, cartea este mult acest moment, începe şi romanul şi destinul
mai multe decât şi-a propus autoarea. Este o personajului principal al romanului, care este
carte de mărturisiri, o carte psihoterapeutică chiar autoarea: „De ce scriu această carte?
(de parcă te-ai afla la o şedinţă la psihanalist, Pentru că doresc să împart şi cu alţii, cum s-a am angajaţi. Eu încheiam contracte cu spitalele
autoarea îşi povesteşte experienţele prin care întâmplat cu mine, cu noi toţi cei care am ales din Iaşi, tot eu cumpăram materialul, îl croiam,
a trecut, mai toate foarte grele, cu o sinceritate drumul străinătăţii. Imediat după decembrie lucram, ambalam şi-l distribuiam. Aveam
totală), dar este şi o carte de pedagogie, căci 1989, am cochetat cu ideea de „a pleca puţin” satisfacţie, dar şi efortul era pe măsură. Am
temele esenţiale ale cărţii sunt autoeducaţia, peste hotare, însă am aşteptat să aud de la cei reuşit să mă fac cunoscută în toate spitalele din
cunoaşterea lumii în care trăim, cunoaşterea ce se întorceau, ce povestesc şi cum se prezintă. Iaşi începând de la portar şi până la director.
de sine („Cunoaşte-te pe tine însuţi”), setea Dorinţa mea de plecare a fost alimentată mai Satisfacţia creştea tot mai mult, când eu, o simplă
de autodepăşire şi de evoluţie spirituală şi mult de curiozitate, de nou şi, nu în ultimul croitoreasă, reuşeam să ajung în ipostaze, pot să
educaţia. Pentru că programatic, în mod rând, de dorinţa de bunăstare. În august 1997, spun prieteneşti chiar, cu medici la care poate alţii
declarat, autoarea a scris această carte pentru după lungi şi grele aşteptări şi insistenţe, trebuiau să apeleze la fel de fel de intervenţii.”
cititorii, femeile românce, care au trăit şi deoarece eram considerată prea tânără şi fără Am redat acest pasaj pentru că el ne revelează
trăiesc experienţa muncii în străinătate. Sau experienţă, am reuşit să plec în Israel. Era natura şi profilul psihologic al personajului
a celor care vor să muncească în străinătate. prima mea ieşire din ţară, prima mea călătorie central al cărţii, un om harnic şi priceput, care
Iar această categorie de oameni, şi la ora cu avionul, prima dată când plecam de lângă se bucură de preţuirea şi stima medicilor, dar ne
actuală sunt peste cinci milioane de români, mama. În acea vreme, trebuie să vă spun dezvăluie şi acel „sâmbure” din natura ei umană
dacă nu mai mult, care lucrează în străinătate, că eram necăsătorită, aveam propriul meu care o face să iasă din starea de mulţumire,
întâmpinând mari greutăţi, trecând prin apartament (dăruit de mama deoarece imediat de confort care-i asigura securitatea fiinţei,
experienţe umilitoare, confruntându-se după „revoluţie” ea s-a retras la ţară la casa chemată fiind de setea de a cunoaşte lumea,
cu situaţii fără ieşire. „Eu cred în puterea părinţilor ei, iar apartamentul ei din Iaşi mi l-a de a se depăşi pe ea. De aceea, va face cerere
experienţei: „pe mare zbuciumată şi vreme rea dăruit cu acte de vânzare – cumpărare, evident de a merge ca îngrijitoare în Israel. Şi aici, în
învaţă navigatorii meserie, nu pe mări calme doar formal) şi propria mea firmă de confecţii ciuda faptului că era considerată prea tânără
şi liniştite”. Orice furtună e o provocare să te textile. Mama mă întreba de ce vreau să plec, şi lipsită de experienţă, intervine, întâmplarea.
reinventezi şi îţi răsplăteşte apoi îndrăzneala când am tot ce-mi trebuie, iar eu spuneam Motivul întâmplării îi prefigurează linia
cu fiecare nou tărâm descoperit. Furtună pe că vreau să-mi cumpăr singură propriul destinului. Precizăm că această carte este şi o
mare? Nu-ţi pierde cumpătul. Învaţă să-ţi apartament, să mi-l mobilez nou şi modern, meditaţie asupra destinului uman, o încercare
ajustezi velele şi ia-ţi un reper ferm şi vizibil să-mi fac propriul meu atelier de croitorie. de a pătrunde în ceea ce am numi „fiziologia şi
de departe. Eu nu am ajuns aici peste noapte. Visul meu cu atelierul de croitorie a luat misterul” destinului uman. Câţi dintre noi au
Ce promovez eu, este munca pas cu pas şi naştere după ce am citit cartea «La paradisul meditat la faptul că de multe ori „întâmplarea”
interes autentic pentru ce faci, dezvoltarea femeilor» de Emil Zola”. (O să revenim asupra (care este de cele mai mule ori mâna nevăzută a
personală ceas cu ceas, construcţia durabilă: acestui pasaj pentru că el este primul exerciţiu lui Dumnezeu”, A JUCAT ÎN VIAȚA NOASTRĂ
cu fundaţie stabilă, liant bun şi materiale de introspecţie şi de autoanaliză din lungul şir UN ROL DECISIV?
de calitate. Găseşte-ti talentul, creşte-ţi de introspecţii ale motivaţiei care a împins-o la Uimitoare este la scriitoarea Daniela
abilităţile şi îngrijeşte-te de ce ai construit, iar plecarea în străinătate şi la scris, şi ne deschide Gumann setea de cunoaştere, aviditatea,
rezultatul va fi vizibil de departe şi un reper o fereastră către profunzimea psihologiei fascinaţia şi bucuria percepţiei, de aceea o
valoros pentru oricine”. personajului, dar şi a psihologiei românului). vom vedea de-a lungul acestei cărţi în ipostaza
Cartea este însă, cum spuneam, mult Există în viaţa oamenilor clipe astrale ce le de „pictor peisagist”: „În Tel Aviv, mă aştepta
mai mult decât o carte care îşi propune să pot orienta destinul în viaţă într-un mod care doamna Nadia de la firma de intermediere
„prezinte situaţii reale legate de fenomenul le marchează întreaga viaţa, modul de a gândi care vorbea româneşte. A fost prietenoasă mai
social răspândit în România la scară naţională, şi simţi, felul de a se raporta la oameni, de a fi ales pentru faptul că citea pe faţa mea teama
şi anume – PLECAREA LA MUNCĂ ÎN învingători sau învinşi în viaţa aceasta. Vedem, şi oboseala. Era o temperatură foarte caldă,
STRĂINĂTATE. Această carte este ca o invitaţie aşadar, cum lectura unei cărţi, „La paradisul dar pe mine nu mă deranja deoarece îmi place
la regândirea relaţiilor interumane, a valorizării femeilor”, (clipa astrală) a stat la baza deciziei căldura. Mă uitam foarte curioasă pe geamul
prezentului….” Pentru că este în acelaşi timp autoarei de a pleca din ţară, deşi, „acasă” avea maşinii şi am remarcat clădirile Tel-Aviv-ului
un roman realist, frust, scris cu o sete de o situaţie care o mulţumea şi care îi dădea, de care au toate aceeaşi nuanţă. De la alb la bej sau
concreteţe, de autenticitate impresionantă şi multe ori, satisfacţii: „Acesta a fost visul meu gri, care oferă ochiului o imagine liniştitoare,
cu talent, în care realitatea ne este redată cu care mi-a condus paşii către Israel, mai ales că de un calm cu care până astăzi asociez, poate în
toarte simţurile, care pipăie toate pliurile, toate eu aveam, deja, propria mea firmă în care eram mod paradoxal, Tel Aviv-ul”.
abisurile şi culmile fenomenului uman… omul orchestră întrucât nu-mi permiteam să >>>>>>>>>>>

6

Cronica Timpului 64cs5.indd 6 10.05.2020 19:46:07