Page 12 - Viața Noastră 3 dec 2020

JURNAL iudaism

Dr. Lucian-Zeev Herßcovici

Valsul
Valsul

vienez
vienez

Evenimentele recente au readus evrei înseamn! pier derea unei dra gostei. Ce s-a putut face, în

b!trâna Viena în aten]ia publicului. p!r]i importante a lui. To]i au în - afar! de lichidarea criminalului?
Cu atât mai mult în aten]ia pub- v!]at c! antisemi tismul love"te nu Dar nu a fost îndeajuns. Joi 26
licului evreiesc. numai pe evrei, ci întregul conti- noiembrie un nou atentat. De data
Genera]iile precedente iubeau nent european, toate popoarele Eu- aceasta nereu"it, din fericire. Nu se
valsul. Muzic! clasic! "i de dans. ropei. În Austria de ast!zi tr!iesc "tiu multe date. Se "tie doar c! o fe-
Reunit totdeauna cu Viena, ora"ul circa 8.000 de evrei. meie în vârst! de circa 50 de ani s-
muzicii. Personal nu pot desp!r]i Da, îmi plac valsurile vieneze. a n!pustit împotriva unui rabin
Viena de Wolfgang Amadeus Îmi amintesc de titlul unui film in- din Viena, i-a smuls ”kipa” "i a
Mozart "i de Johann Strauss. Dup! titulat chiar ”Valsul vienez”. Îmi încercat s!-l ucid! cu cu]itul, stri -
cum nu o pot desp!r]i de Sigmund amintesc "i de valsul ”Dun!rea al- gând sloganuri antisemite. În
Freud, Stefan Zweig, Karl Kautsky, bastr!”. Orice ar fi, Viena e plin! strad!. Rabinul a re u"it s!
Theodor Herzl, Moritz Guede- Viena, chiar dac! folosesc se apere "i a fost doar
mann, baronul Moritz de Hirsch, o afir ma]ie sub form! tau-
de o ramur! a familiei Rotschild "i tologic!. %i chiar dac! ast!zi
de mul]i al]i evrei celebri din sec- sunt alte feluri de muzic!
olele XIX-XX. Oameni care au
fa]etat atât Europa "i întreaga
omenire, cât "i lumea evreiasc!. La
Viena tr!iau "i evrei din România,
care aleseser! via]a în ora"ul
muzicii. Desigur, pân! la An-
schluss, când ciuma brun! s-a
întins peste Republica Austriac!.
Ceea ce r!m!sese din Imperiul îm-
p!ratului Franz Josef. În urm! cu
un num!r de ani, am fost tentat s!
vizitez Viena. Ora"ul p!stra mult r!nit u"or. Individa respectiv! nu a
din amintirea trecutului s!u cul- scos strig!te în limba arab!, de
tural, dar era "i modernizat. Parc! de dans, valsul vienez nu poate fi ”Allah al-Akh bar”, ci a urlat în
îmi venea s! m! întreb cum poate "ters din psihologia maselor. lim ba germa n!: ”Omorâ]i evreii!”.
tr!i Viena f!r! Kaiser, f!r! Franz Dar în luna noiembrie a acestui Ea a reu "it s! fug!. Poli]ia austriac!
Josef. Am pus aceast! întrebare an 2020, la Viena a fost cântat alt se str!du ie"te s-o prind!, de"i deo-
unui cunoscut austriac, iar el mi-a vals. Nu era valsul clasic al iubirii. camdat! (duminic! 29 noiembrie)
r!spuns zâmbind: ”Foarte bine!”. Era valsul urii. Tocmai la Viena, ea nu a fost prins!. Deocamdat!.
În perioada post-belic!, via]a evre - ora" cu trecut nazist, dar în primul S! spe r!m c! va fi prins!, anche -
iasc! a Vienei s-a ref!cut, a"a cum rând cu trecut cultural, muzical, in- tat!, pedepsit!. Rabinul agresat a
s-a putut. Austria a avut "i un can- telectual. Cum se poate? Nu "tiu. A solicitat s! nu i se dezv!luie iden-
celar evreu, Bruno Kreisky, omul fost mai curând urlat, zbierat. La 2 titatea.
care a ref!cut Austria. Refacerea noiembrie, într-un atentat terorist Sper!m c! aceste dou! incidente
vie]ii evreie"ti a Vienei – "i a Aus- au fost omorâte patru persoane vor fi o lec]ie atât pentru Austria,
triei în general – a fost dificil!, la (to]i civili) "i 23 au fost r!nite. cât "i pentru întreaga lume. Fi-
început fiind ca lini"tea m!rii dup! Inten]ia era s! omoare evrei: aten- indc!, ceea ce a fost tragic în cel de
o furtun! grozav!, ce a în ghi]it tatul a avut loc în fa]a sinagogii din al doilea incident este faptul c! ni-
cor!biile care pluteau. Dar totu"i, ora". Nu au fost omorâ]i evrei, fi- meni dintre trec!torii de pe strad!
lini"tit!. Guvernan]ii "i intelectu- indc! nu se aflau atunci acolo, dar nu a intervenit. Acest fapt mi-a
alii austrieci, ca "i al]i lideri politici, au fost omorâ]i al]i oameni. amintit de o afirma]ie a scriitorului
culturali "i religio"i au în]e les c! Urletul fanatismului islamic Elie Wiesel, supravie]uitor al Holo-
evreii reprezint! o component! a ”Allah al-Akhbar” a r!sunat în caustului, pe care încerc s-o para -
Europei iudeo-cre"tine. Europa tre- locul valsului vienez. R!cnetul cri - frazez. Într-o situa]ie tragic! exist!
buie s!-"i p!streze evre ii, supra - mei în locul sunetelor muzicii cla- trei categorii de oameni: criminalii,
vie]uirea b!trânului continent f!r! sice de dans. Ura în locul victimele, indiferen]ii. Elie Wi e s el

12 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 3.12.2020