Page 14 - Viața Noastră 3 dec 2020

JURNAL de scriitor

Zoltan Terner

MIRODAN ßi

«Scenele» sale

Lumea e un spectacol
care e jucat ßi ne este

oferit pe diferite scene
(W. Shakespeare)

La început, când am luat în mân! aceast! carte, pe rând, teatrolog, dan, n-a cru#at sala de teatru... tex-
cartea lui Alexandru Mirodan, in- filmolog, comentator al specta- tul pieselor este invadat de materia
titulat! simplu, „Scene”, credeam colului sportiv, reporter, turist. În decorului cu rol hi pertrofiat, a cos-
c! e vorba de „scene” în sensul de toate aceste ipostaze, fiind, a$a tumului, a recuzitei care „joac!” de
momente ale unor ac#iuni în des- cum îl $tiam, inteligent, perspicace, atâtea ori rolul principal, a machia-
f!$urare. Cum e „scena cu nu m! - inventiv, om de spirit, umorist. 'i jului devenit din mijloc scop.”
ratul steagurilor” din „Scrisoarea în plus, om de idei, de concep#ie, „Toate acestea, continu! teatrolo -
pierdut!” sau „scena balconului” om de cultur!. O con$tiin#! etic!. gul Mirodan, ata c!, nu numai tex -
din „Romeo $i Julieta”, etc. tul ci $i pe „cel!lalt purt!tor
Titlul este îns! ambiguu $i în$el!- fun da mental de spirit de pe scen!”:
tor. Ascunde o capcan! metaforic!. „Oh, la câte vorbe de actorul.” 'i e p!cat. Pentru c!, „ac-
Mi-a trebuit ceva timp de lectur! spirit n-am renun]at to rul este esen#a ultim! a teatrului”.
s! dezambiguizez titlul acestui de teama de a nu råni... Într-un text din „Scene pe pânz!”
volum din 1975 al lui Alexandru ßi câte calambururi el viseaz! ca Bucure$tiul s! posede
Mirodan. „cinematografe de calitate”, la
Prin aceste „scene”, subtilul dra- n-am jertfit pe altarul care, s! se scrie pe u$!: „Intrarea
maturg avea în vedere ceva mai prieteniei...” filmelor minore strict interzis!”
amplu $i mai adânc decât ni$te Ca $i în dramaturgia sa, $i aici
simple momente. Pe urmele lui Cartea, fiind tot o lume dar revine aproape obsesiv o tem! re-
Shakespeare care a spus c! lumea cl!dit! din cuvinte $i gânduri, cu rent!, „devalorizarea fiin#ei
întreag! este o scen!, Mirodan dez- devine prin jocul compozi#ional al uma ne”.
volt! $i adapteaz! la zilele noastre autorului, un spectacol ea îns!$i. Omul de cultur! $i de condei
metafora marelui Will: lumea e un Prefigureaz! parc!, revista-specta- sclipitor nu se închide într-un turn
spectacol care e jucat $i ne este col care urma s! se nasc!, câ#iva de filde$, garnisit cu idei extrase
oferit pe diferite scene. ani mai târziu: „Minimum”. Cât din c!r#i. De$i i-a citit pe to#i au-
Mirodan ia la rând, $i dedic! câte despre al s!u „Dic#ionar necon- torii fundamentali, livrescul îi este
un capitol al c!r#ii, diferitelor scene ven#ional...”, nu e tot o scen! pe total str!in. Este un artist $i un int-
pe care se joac! fascinantul specta- care se desf!$oar! jocul de-a via#a electual ancorat zdrav!n în prob-
col al lumii oamenilor. Întâi de toa - $i de-a crea#ia a câte unui scriitor? lematica grav! $i tragic! a omului
te, scena care este cea mai aproape Citind cartea, ap!rut! acum 36 timpului s!u. E un umanist în sen-
de inima lui, „scena de scândur!: de ani, consta#i, cu surprindere, c! sul adev!rat $i riscant în împre-
teatrul. Vine apoi, a doua dragoste majoritatea textelor pe care le jur!rile de atunci. Indiferentismul
a dramaturgului: filmul, „scena de cuprinde sunt ferite de stereo - social $i etic îi este str!in. La fel de
pânz!”. Ur mea z!, în aceea$i cate- tipurile de gândire ale epocii str!ini îi sunt $i cei care îl practic!.
gorie spectacular!, relativ nou-ve - ceau$iste $i c! au r!mas, prin ur- El singur o spune: „Tipul social
nita pe atunci „scen! de sticl!”, mare, nealterate de trecerea timpu- care m! preocup! este omul in-
tele viziunea. Jocul „de-a scenele” lui. Problemele teatrului au r!mas, teligent, care alege contactul cu
continu!, în capitolele urm!toare, în mare, acelea$i. 'i azi, puterea agresivit!#ile vie#ii”.
cu „scena de gazon” (sportul), „sce - discre#ionar! a regizorului, ame - Iat!, o m!rturisire exprimat!
na de hârtie”, (gazet!ria, redac#iile, nin#! s! desfiin#eze textul. „Cînd tran$ant, cu o maxim! limpezime
publica#iile), „scena în aer liber” regia atinge infinitul, cuvintele de gând $i de sim#ire, ca o profe-
(strada, via#a public!, comporta- ajung la zero”, define$te Mirodan, siune de credin#!: „textele mele se
mente, moravuri $i n!ravuri, etc.). inspirat, situa#ia. trag toate dintr-o nevoie perma-
Nu lipsesc nici „scenele exterioare” Redactor, o vreme, la revista nent! de antifascism $i din dorin#a
(în afara hotarelor, note de c!l!to- „Tea tru”, Mirodan vede printre pe - de a scrie c! omul reprezint! val-
rie, întâlniri, etc.) ri colele care amenin#! s! sufoce oarea suprem! $i scopul lumii”
Alexandru Mirodan, omul cu o „spi ritualitatea cuprins! în text”: Ca o raritate la discretul Miro-
mie de m!$ti, devine astfel, în „Ofensiva «obiectelor», scrie Miro - dan, iat! $i un frumos, de-a drep-

14 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 3.12.2020