Page 20 - BASME EM

FĂt-Frumos Și cĂpcĂunul Alexa Desenatoarea - Alexandra Ambrosi A fost odată ca niciodată un împărat. Acesta se numea Roșu Împărat și avea trei fii pe care îi iubea ca pe ochii lui din cap, îi creștea cu dragoste și responsabilitate, cu inimă blândă, dar cu mână de fier. Lângă împărăția lui domnea Verde Împărat. Acesta avea o fată nespus de frumoasă care, într-o zi, a fost furată de un căpcăun. El a ascuns-o în palatul său aflat pe un tărâm îndepărtat și de nimeni vizitat. Îndurerat, Verde Împărat i-a promis aceluia care o va aduce înapoi că-i va da fata de soție și jumătate din împărăție. Mulți voinici au încercat s-o salveze, dar n-au reușit. Auzind despre frumusețea fetei, cei doi fii mai mari ai lui Roșu Împărat au plecat și ei s-o caute, dar nu au reușit să o găsească. Atunci fiul cel mic al împăratului, Făt-Frumos, s-a gândit să-și încerce și el norocul. Și-a luat sabia și traista plină cu merinde și a plecat în căutarea prințesei. Merse el ce merse și, la un moment dat, a ajuns la marginea unei păduri misterioase. Copacii erau atât de deși, încât razele soarelui nu pătrundeau printre crengi. Totul era cuprins de întuneric, iar pădurea părea adormită. Deodată văzu în fața lui un grifon. Băiatul și-a scos sabia pregătindu-se să îl atace, dar observă că acesta era rănit la o aripă. Feciorul luă o eșarfă din traistă și îi bandajă aripa. - Îți mulțumesc că m-ai ajutat! spuse acesta. Pentru că mi-ai bandajat aripa, o să îți dau această pană fermecată. Când vei da de greu, dacă vei privi pana, eu voi veni să te ajut. Grifonul plecă, iar feciorul își văzu de drum. La un moment dat îi apăru în cale un iepure auriu. Scoase sabia, dar micuțul animal îl observă și îi zise: - Făt-Frumos, te rog, nu mă omorî! Dacă îmi vei cruța viața am să te ajut. Viteazul puse sabia în teacă, iar iepurele i-a dat un ban de aur. - Atunci când o să ai nevoie de ajutor, gândește-te la mine, iar eu voi veni. După ce vorbi, acesta se întoarse și dispăru într-un tufiș. 20