Page 25 - BASME EM

- Măria Ta, eu m-am luptat cu tot ce mi-a stat în cale pentru fiica dumneavoastră și m-am întors victorios. Este mult de povestit, dar mai avem noi timp. Împăratul era foarte fericit pentru că, în sfârșit, blestemul fusese rupt și nu mai știa de bucurie. - Dragă prințule, eu, fiica de împărat, îți voi fi alături până la adânci bătrâneți... Când Ion auzi, îi pică fața. Nu voia în ruptul capului ca prințul să rămână cu fata. El promisese zmeului să i-o dea ca să-și câștige libertatea, așa că la miez de noapte, s-a dus în camera fetei și a furat-o. A legat-o la gură, i-a pus un sac pe cap și-a încălecat pe cel mai rapid cal și pe-aici ți-i drumul, Ioane! S-a oprit doar la curtea zmeului. A doua zi a fost zarvă mare la împărăție! Toată lumea parcă înnebunise, căutau peste tot. Când și-a dat seama că nu mai este acolo, prințul și-a luat inima în dinți și a zis: - Împărate! Prințesa a fost furată și eu mă duc în căutarea ei! Ai încredere în mine, nu mă întorc fără mireasa inimii mele, fata ta, chiar de-ar fi să răstorn lumea! Zis și făcut! Și-a pus repede de-ale gurii în traistă și a plecat mâncând pământul încălecând pe un roib fermecat care s-a preschimbat într-un vultur care, cu ochiul lui magic, a văzut castelul, prințesa și zmeul și l-a condus direct la țintă. Vezi tu că el era sortit din naștere a descifra acest mister pentru a fi cu ursita lui. Prințul îl găsi pe Ion și pe stăpâne-su, zmeul cel șiret. Pe Ion l-a pălit o dată cu sabia și i-a luat viața, pedepsindu-l pentru viclenia lui. Cu zmeul prințul se luptă zi de vară, până-n seară, în luptă dreaptă, până când, în sfârșit, au fost sleiți de puteri. La cerința prințului vulturul i-a picat prințului, o picătură de apă vie din cioc și acesta prinse puteri că, dintr-o izbitură, l-a lăsat lat la pământ și pe zmeu. Și-a recuperat prințesa și s-a întors ca gândul și ca vântul l-a împărat care i-aștepta ca pe pâinea caldă. Le-a făcut nuntă și a dat o petrecere mare-mare, cum nu s-a mai văzut în nicio împărăție. L-a lăsat în locul lui la conducere pe ginerele său, de-acum și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, crescându-și nepoții. Iar eu încălecai pe-o căpșună și vă spusei dumneavoastră o gogonată minciună! 25