Page 4 - bon-dia-aruba-20200703
P. 4

A4   LOCAL
                       Diabierna 3 Juli 2020
            FPNA a spanta cu declaracion di Minister Chris Romero

                             Parke Arikok no ta habri sin mas pa piscado na cantidad


                                                                      kier un maneho nobo di per-  esaki  den  e  santo  blanco  fa-  ademas  no  por  bay  sin  mas.
                                                                      miti  piscamento  cu  harpoen  moso di nos isla.          E Ministernan mester haci e
                                                                      (spearfish) y e tipo di especie                           cambionan segun ley, despu-
                                                                      cu por pisca.                Biologo Marino di Parke Na-  es  di  scucha  consehonan,  ta
                                                                                                   cional Arikok, Sietske van der  locual  Departamento  Hu-
                                                                      “Nos  a  sinta  recientemente  Wal a bisa cu hasta lo ta ideal  ridico y di Legislacion, DWJZ
                                                                      cu  Comision  Flora  y  Fauna  pa expande e lista di protec-  a splica Bon Dia Aruba.
                                                                      riba e intencionnan di Min-  cion  pa  especienan  marino.
                                                                      isternan Bikker y Romero pa  El a referi specificamente na  Tambe  a  tuma  contacto  cu
                                                                      permiti  piscamento  cu  har-  e  kreeft.  “Na  Aruba  nos  tin  Minister  Marisol  Lopez-
                                                                      poen y pa saca cinco especie  tres tipo di kreeft. Uno so ta  Tromp, encarga cu Parke Na-
                                                                      di pisca cu ta protegi na e mo-  riba e lista. Pero tur kreeft ta  cional  Arikok,  kende  a  bisa
                                                                      mentonan  aki,”  Silva  a  sigui  core peliger di extincion. An-  cu  FPNA  ta  e  instancia  en-
                                                                      splica. “Pa nos e ta dificil pa  tes, Arubianonan tabata sigui  carga cu maneho di e reserva
                                                                      bay de acuerdo, mirando cu e  e  regla  di  custumber,  “si  e  natural  y  cu  segun  ley,  ta  e
                                                                      especienan aki no solamente  kreeft  ta  web’a,  ta  pone  bek  instancia cu ta dicidi ken por
                                                                      ta protegi pa leynan di Aruba,  den awa.” Den otro palabra,  tin acceso na e area y ken no
            Mescos cu Aruba a perde  Arikok y parke marino y bay  sino tambe pa tratadonan in-     tabata  sa  con  pa  pisca  den  y ki actividad ta permiti den
            su lora, nos lo por perde e  pisca.  “Minister  a  informa  ternacional.  No  ta  por  nada  forma sostenibel. “Kreeftnan  e  areanan  cu  ta  cay  bou  su
            gutu  y  otro  piscanan  den  henter pueblo cu nan por bay  cu nan ta riba e lista. Si nan  rond  mundo  ta  den  peliger.  encargo. A tuma contacto cu
            peliger  di  extincion.  Esey  pisca den e reserva natural, y  ta riba e lista di proteccion ta  Na Aruba, e no ta un excep-  oficina  di  Minister  Romero,
            ta ponencia di Fundacion  esey  a  spanta  nos.”  Motibo  pasobra nan ta core peliger di  cion.  Lo  ta  ideal  pa  bin  cu  pero  te  na  ciere  di  nos  edi-
            Parke  Nacional  Aruba,  ta cu FPNA awor ta maneha  extincion.”                        un areglo di piscamento basa  cion,  no  a  haya  contacto  cu
            FPNA,  encarga  cu  Parke  Parke     Nacional    Arikok,                               riba  periodo  determina  y  e  su persona.
            Arikok, Spaans Lagoen y e  Spaans  Lagoen  y  cuater  area  FPNA  no  ta  contra  pisca-  tamaño di tanto kreeft, pero
            cuater area designa como  cu ta cay bou e parke marino.   mento, pero e mester ta uno  tambe  otro  animal  marino,  Den e consehonan cu Comis-
            e Parke Marino di Aruba.                                  sostenibel, Silva a sigui bisa.  pa  asina  percura  cu  nan  no  ion Flora y Fauna a duna na
                                         Parke Nacional Arikok tambe  “Den  e  reunion  cu  pisca-  desaperece  di  nos  awanan.”  Ministerio encarga cu Medio
            Gerente  di  FPNA,  Natasha  ta  uno  protegi  pa  ley,  cu  tin  donan nos a trece e punto aki  Es  mas,  Van  der  Wal  a  bisa  Ambiente y Parke, prome Sr.
            Silva  a  reacciona  riba  e  de-  como obhetivo conservacion  dilanti y nan no tabata contra.  cu e calco por ehempel ya pa  Otmar  Oduber  na  2018  y
            claracion di Minister di Sec-  di naturalesa. Desde inicio di  Pero  e  ta  un  proceso  dificil  decada ta riba e lista di pro-  awor na drs. Marisol Lopez-
            tor  Primario,  Chris  Romero  e parke, a tene cuenta cu per-  pasobra  nunca  prome  nan  a  teccion, pero e poblacion no  Tromp, e instancia ta bisa cu
            kende a declara cu piscadonan  sonanan  di  e  barionan  rond  yega di traha  cu registracion  a aumenta, cu ta muestra cu  e ta na bienestar di e propio
            por bay pisca tanto den Parke  di  e  parke,  cu  semper  taba-  ni bou di un maneho di con-  hopi piscado no tene cuenta  piscadonan  y  nan  siguiente
            Arikok como parke marino te  tin e custumber di pisca riba  trol  di  poblacion.  E  ta  hopi  cu e ley. “No ta cuestion cu  generacion  pa  participa  acti-
            ora cu yega na un palabracion  baranca. “Nos a sigui permiti  trabou pa haci e control riba  nos  no  kier  pa  hende  pisca.  vamente den proteccion di e
            cu  mester  keda  traduci  den  e piscadonan aki, mayoria di  grandura, peso y hasta espe-  Locual nos kier ta pa nan pis-  especienan aki. Pasobra e al-
            un areglo.                   Santa  Cruz,  pa  sigui  pisca  cie. Sinembargo, na Boneiro  ca na un forma sostenibel.” Y  ternativa ta, cu nan yiunan lo
                                         riba baranca. Cada uno tin su  si nan a logra y nos lo mester  pa por sigura cu e especien-  no conoce e piscanan aki mas.
            “Ta berdad cu tanten nos no  mesun  baranca.  Nos  conoce  haci’e”                     an aki, incluyendo e calco, e
            tin un plan di maneho esta-  nan tur y nan piscamento tin                              gutu y e tribon ta sigui existi,  Segun  FPNA  mientrastanto,
            bleci,  piscadonan  por  drenta  un impacto hopi abou.” Silva  Tradicion  di  pisca  tabata  mester haci investigacion riba  na e momentonan aki e pisca-
            e areanan asigna como parke  a bisa cu FPNA tin contacto  sostenibel                   nan poblacion, haya tur data  nan aki riba e lista, ta bou me-
            marino  y  pisca.  FPNA,  na  cu e grupo aki, y sa ora cu nan                          necesario y bin cu regla me-  sun presion cu e prikichi, por
            momento di a haya e areanan  ta bin pisca.                E piscanan en cuestion ta en-  sora. “Si no, nos lo perde nan  ehempel. Henter comunidad
            bou  nos  encargo,  no  tabatin                           tre otro e Gutu (parrotfish), e  prome  cu  nan  ta  realmente  ta lamenta cu no tin hopi pri-
            un  plan  di  maneho  prelimi-  E problema ta cu awor a crea  asina yama sawfish (zaagvis),  protegi.”              kichi mas. Si no (sigui) pro-
            nario  cla.  Mas  ainda,  no  ta  un impresion cu henter Aru-  e tribon martiu. E poblacion                         teha  animalnan  marino  cu
            asina cu nos kier impone un  ba  por  drenta  Parke  Nacio-  di e piscanan aki ta hopi abou  No  por  kita  e  proteccion  na e momentonan aki ta den
            plan, sino kier formula esaki  nal  Arikok  y  cuminsa  pisca.  y  -pesca  lo  nifica  cu  nan  lo  sin mas         peliger di extincion,
            den  consulta  cu  tur  partner  “Esey no ta e intencion. Nos  desaparece. Gutu ta hopi im-                         nan  lo  sigui  e  rumbo  di  e
            envolvi. Y e partnernan no ta  ta  bay  control  y  nos  mester  portante pa e calidad di beach  E  intencion  di  Ministernan  lora cu ya no ta existi mas na
            unicamente  e  piscadonan.  E  registra  hende  cu  kier  pisca.  di  Aruba.  E  Gutu  ta  come  Romero y Bikker pa saca es-  Aruba.
            proceso aki no lo tuma luga di  Nos a papia cu algun piscado  resto  di  coral  y  ta  converti  pecienan for di e lista protegi
            un dia pa otro.” Silva a bisa cu  caba algun siman pasa, y nos
            por hasta dura como seis luna  lo  mester  tene  mas  reunion
            pa yega na e plan di maneho  cu nan pa yega na un sistema
            desea.  Conforme  e  ROPV,  di permiso. FPNA y e rang-
            esta e rekisitonan di e orde-  ernan  lo  mester  registra  ora
            nanza teritorial, FPNA mes-  cu nan ta drenta den e reser-
            ter  bin  cu  su  maneho,  pero  va, unda nan ta bay pisca, pa
            tanten cu tin tur e tramitenan  asina  sigura  cu  nan  ta  tene
            pa haci e cambionan, ta sigui  cuenta cu regla di parke.”
            duna piscadonan e espacio pa
            drenta e areanan di parke ma-  Leynan  existente  lo  sigui
            rino pa pisca. “Esaki ta sea cu  na vigor
            boto of riba baranca,” Silva a
            agrega.                      Silva  a  enfatisa  cu  FPNA  lo
                                         sigui  traha  cu  e  leynan  ex-
            Parke  Arikok  no  ta  habri  istente. Tanto e ley cu ta di-
            pa  piscamento  na  canti-   rigi  Parke  Nacional  Arikok,
            dad                          como  e  ley  di  proteccion  di
                                         naturalesa.   Consecuente-
            Pero  locual  a  spanta  FPNA  mente esaki lo tin efecto pa e
            ta  e  informacion  cu  Minis-  decision di Minister Romero
            ter Romero a publica, esta cu  y  tambe  Minister  di  Husti-
            tur piscado por drenta Parke  cia, Andin Bikker, kendenan
   1   2   3   4   5   6   7   8   9