Page 4 - bon-dia-aruba-20200703
P. 4
A4 LOCAL
Diabierna 3 Juli 2020
FPNA a spanta cu declaracion di Minister Chris Romero
Parke Arikok no ta habri sin mas pa piscado na cantidad
kier un maneho nobo di per- esaki den e santo blanco fa- ademas no por bay sin mas.
miti piscamento cu harpoen moso di nos isla. E Ministernan mester haci e
(spearfish) y e tipo di especie cambionan segun ley, despu-
cu por pisca. Biologo Marino di Parke Na- es di scucha consehonan, ta
cional Arikok, Sietske van der locual Departamento Hu-
“Nos a sinta recientemente Wal a bisa cu hasta lo ta ideal ridico y di Legislacion, DWJZ
cu Comision Flora y Fauna pa expande e lista di protec- a splica Bon Dia Aruba.
riba e intencionnan di Min- cion pa especienan marino.
isternan Bikker y Romero pa El a referi specificamente na Tambe a tuma contacto cu
permiti piscamento cu har- e kreeft. “Na Aruba nos tin Minister Marisol Lopez-
poen y pa saca cinco especie tres tipo di kreeft. Uno so ta Tromp, encarga cu Parke Na-
di pisca cu ta protegi na e mo- riba e lista. Pero tur kreeft ta cional Arikok, kende a bisa
mentonan aki,” Silva a sigui core peliger di extincion. An- cu FPNA ta e instancia en-
splica. “Pa nos e ta dificil pa tes, Arubianonan tabata sigui carga cu maneho di e reserva
bay de acuerdo, mirando cu e e regla di custumber, “si e natural y cu segun ley, ta e
especienan aki no solamente kreeft ta web’a, ta pone bek instancia cu ta dicidi ken por
ta protegi pa leynan di Aruba, den awa.” Den otro palabra, tin acceso na e area y ken no
Mescos cu Aruba a perde Arikok y parke marino y bay sino tambe pa tratadonan in- tabata sa con pa pisca den y ki actividad ta permiti den
su lora, nos lo por perde e pisca. “Minister a informa ternacional. No ta por nada forma sostenibel. “Kreeftnan e areanan cu ta cay bou su
gutu y otro piscanan den henter pueblo cu nan por bay cu nan ta riba e lista. Si nan rond mundo ta den peliger. encargo. A tuma contacto cu
peliger di extincion. Esey pisca den e reserva natural, y ta riba e lista di proteccion ta Na Aruba, e no ta un excep- oficina di Minister Romero,
ta ponencia di Fundacion esey a spanta nos.” Motibo pasobra nan ta core peliger di cion. Lo ta ideal pa bin cu pero te na ciere di nos edi-
Parke Nacional Aruba, ta cu FPNA awor ta maneha extincion.” un areglo di piscamento basa cion, no a haya contacto cu
FPNA, encarga cu Parke Parke Nacional Arikok, riba periodo determina y e su persona.
Arikok, Spaans Lagoen y e Spaans Lagoen y cuater area FPNA no ta contra pisca- tamaño di tanto kreeft, pero
cuater area designa como cu ta cay bou e parke marino. mento, pero e mester ta uno tambe otro animal marino, Den e consehonan cu Comis-
e Parke Marino di Aruba. sostenibel, Silva a sigui bisa. pa asina percura cu nan no ion Flora y Fauna a duna na
Parke Nacional Arikok tambe “Den e reunion cu pisca- desaperece di nos awanan.” Ministerio encarga cu Medio
Gerente di FPNA, Natasha ta uno protegi pa ley, cu tin donan nos a trece e punto aki Es mas, Van der Wal a bisa Ambiente y Parke, prome Sr.
Silva a reacciona riba e de- como obhetivo conservacion dilanti y nan no tabata contra. cu e calco por ehempel ya pa Otmar Oduber na 2018 y
claracion di Minister di Sec- di naturalesa. Desde inicio di Pero e ta un proceso dificil decada ta riba e lista di pro- awor na drs. Marisol Lopez-
tor Primario, Chris Romero e parke, a tene cuenta cu per- pasobra nunca prome nan a teccion, pero e poblacion no Tromp, e instancia ta bisa cu
kende a declara cu piscadonan sonanan di e barionan rond yega di traha cu registracion a aumenta, cu ta muestra cu e ta na bienestar di e propio
por bay pisca tanto den Parke di e parke, cu semper taba- ni bou di un maneho di con- hopi piscado no tene cuenta piscadonan y nan siguiente
Arikok como parke marino te tin e custumber di pisca riba trol di poblacion. E ta hopi cu e ley. “No ta cuestion cu generacion pa participa acti-
ora cu yega na un palabracion baranca. “Nos a sigui permiti trabou pa haci e control riba nos no kier pa hende pisca. vamente den proteccion di e
cu mester keda traduci den e piscadonan aki, mayoria di grandura, peso y hasta espe- Locual nos kier ta pa nan pis- especienan aki. Pasobra e al-
un areglo. Santa Cruz, pa sigui pisca cie. Sinembargo, na Boneiro ca na un forma sostenibel.” Y ternativa ta, cu nan yiunan lo
riba baranca. Cada uno tin su si nan a logra y nos lo mester pa por sigura cu e especien- no conoce e piscanan aki mas.
“Ta berdad cu tanten nos no mesun baranca. Nos conoce haci’e” an aki, incluyendo e calco, e
tin un plan di maneho esta- nan tur y nan piscamento tin gutu y e tribon ta sigui existi, Segun FPNA mientrastanto,
bleci, piscadonan por drenta un impacto hopi abou.” Silva Tradicion di pisca tabata mester haci investigacion riba na e momentonan aki e pisca-
e areanan asigna como parke a bisa cu FPNA tin contacto sostenibel nan poblacion, haya tur data nan aki riba e lista, ta bou me-
marino y pisca. FPNA, na cu e grupo aki, y sa ora cu nan necesario y bin cu regla me- sun presion cu e prikichi, por
momento di a haya e areanan ta bin pisca. E piscanan en cuestion ta en- sora. “Si no, nos lo perde nan ehempel. Henter comunidad
bou nos encargo, no tabatin tre otro e Gutu (parrotfish), e prome cu nan ta realmente ta lamenta cu no tin hopi pri-
un plan di maneho prelimi- E problema ta cu awor a crea asina yama sawfish (zaagvis), protegi.” kichi mas. Si no (sigui) pro-
nario cla. Mas ainda, no ta un impresion cu henter Aru- e tribon martiu. E poblacion teha animalnan marino cu
asina cu nos kier impone un ba por drenta Parke Nacio- di e piscanan aki ta hopi abou No por kita e proteccion na e momentonan aki ta den
plan, sino kier formula esaki nal Arikok y cuminsa pisca. y -pesca lo nifica cu nan lo sin mas peliger di extincion,
den consulta cu tur partner “Esey no ta e intencion. Nos desaparece. Gutu ta hopi im- nan lo sigui e rumbo di e
envolvi. Y e partnernan no ta ta bay control y nos mester portante pa e calidad di beach E intencion di Ministernan lora cu ya no ta existi mas na
unicamente e piscadonan. E registra hende cu kier pisca. di Aruba. E Gutu ta come Romero y Bikker pa saca es- Aruba.
proceso aki no lo tuma luga di Nos a papia cu algun piscado resto di coral y ta converti pecienan for di e lista protegi
un dia pa otro.” Silva a bisa cu caba algun siman pasa, y nos
por hasta dura como seis luna lo mester tene mas reunion
pa yega na e plan di maneho cu nan pa yega na un sistema
desea. Conforme e ROPV, di permiso. FPNA y e rang-
esta e rekisitonan di e orde- ernan lo mester registra ora
nanza teritorial, FPNA mes- cu nan ta drenta den e reser-
ter bin cu su maneho, pero va, unda nan ta bay pisca, pa
tanten cu tin tur e tramitenan asina sigura cu nan ta tene
pa haci e cambionan, ta sigui cuenta cu regla di parke.”
duna piscadonan e espacio pa
drenta e areanan di parke ma- Leynan existente lo sigui
rino pa pisca. “Esaki ta sea cu na vigor
boto of riba baranca,” Silva a
agrega. Silva a enfatisa cu FPNA lo
sigui traha cu e leynan ex-
Parke Arikok no ta habri istente. Tanto e ley cu ta di-
pa piscamento na canti- rigi Parke Nacional Arikok,
dad como e ley di proteccion di
naturalesa. Consecuente-
Pero locual a spanta FPNA mente esaki lo tin efecto pa e
ta e informacion cu Minis- decision di Minister Romero
ter Romero a publica, esta cu y tambe Minister di Husti-
tur piscado por drenta Parke cia, Andin Bikker, kendenan