Page 51 - vos oct 12
P. 51

A19                                                                                                          pensa

     Dialuna 12 Oktober 2015

Fundacion Herencia Historico di Aruba:

             Charla di dr. Wever : 'Descendencia di nos poblacion'
                                  den e Bario di Brazil

“Ta posibel pa - segun            Blanco den cercania di otro,    pa medio di e homber como      preciso ainda mitocondri-       Africano.
mi bay ta creciendo - mi          cuidando otro”. Un caracter-    pa medio di e hende muhe pa    aDNA. E balor indiscutibel      Diadomingo 18 di October
DNA por cambia pa me-             istica cu ta duna indicacion    e siguiente generacion. E me-  di un investigacion mitocon-    proximo, Fundacion Her-
dio di mutacion?” tabata          fuerte di e determinacion ta    sun biologia ta determina cu   driaDNA ta: pa reconoce y       encia Historico di Aruba cu
e pregunta di un hoben            foi unda nos descendencia       e hende homber pa medio di     comproba e predisposicion       sosten di UNOCA ta pre-
di 12 aña di edad. Max Ng         geografico ta bin.              su Y- cromosoom (sperma) ta    pa cierto enfermedadnan den     senta un biaha mas e charla
ta yiu homber di un tata          Historia ta señala e influen-   traspasa su caracteristicanan  un poblacion . Esaki lo yuda    informativo/educativo di Dr.
Asiatico y un mama Aru-           cia Caucasio/Europeo di e       pa solamente e yiu homber.     ciencia medico pa actua pre-    Oswald Wever. Esaki ta tuma
biano. Atentamente y cu           colonisado y esun Africano      En cambio e hende muhe pa      ventivo. Pero tambe lo aporta   luga den Bario Brazil na Cen-
blocnote den man e ho-            durante e epoca di Sclavitud    medio di su ovario ta traspa-  na salvaguardia tradicion y     tro di Bario Brazil. E mainta
ben a sinta scucha e charla       den e poblacion Arubiano.       sa su gen nan tanto pa e yiu   cultura di un poblacion pa e    ta cuminsa for di 10:15 di
di dr. Wever te na final, pa      No obstante ciencia genetico    muhe como pa e yiu homber.     por traha riba su destino.      mainta pa 12:00'or di mer-
despues haci su pregun-           ta comproba cu a pesar di e     Consecuentemente mester        Nacion, nacionalidad y pa-      dia. Henter pueblo di Aruba,
tanan hopi al caso.               efecto di 'migracion' den cu-   conclui cu ta e hende muhe     spoort ta un asunto di ciencia  pero particularmente e pueb-
E mainta di charla na San         alkier continente na unda ya    ta determina e descendencia    huridico- politico. Un hende    lo di Brazil y vecindario ta
Nicolas tabata dedica na un       caba ta biba un populacion      etnico geografico di cualkier  por carga dos paspoort pa-      keda cordialmente invita. Un
di e diez hende muhenan           indigena , e genetica di e in-  poblacion.                     reu, e hende por hasi cambio    boca bisa otro. Un y tur ta
cu ta simbolisa e resultado       digena lo sigui ta dominante.   Ciencia genetico ta ocupa su   di nacionalidad, pero e me-     bonbini. Entrada ta gratis. Lo
di e investigacion di dr. Os-     Di e forma aki den e tres ori-  mes specificamente cu iden-    sun hende aki ta forma parti    tin algun boca dushi y bebida
wald Wever. Y esey ta: “Nos       gen nan di e poblacion Aru-     tificacion di e gen nan cu pa  di un solo descendencia etni-   crioyo pa refresca e mainta.
mama, su mama y nan wela-         biano (Amerindio/Indjan,        medio di testnan den labo-     co. Esaki nunca por cambia!     No kere loke e spiel ta mus-
nan ta determina nos descen-      Africano, Caucasio/Europeo)     ratorio por wordo alcansa.     Bo ta un Amerindio/Indjan,      tra bo. Si bo no busca bo raiz,
dencia pa generacionnan cu        e aspecto Amerindio/Indjan      E asina yama DNA y mas         un Caucasio-Europeo of un       nunca lo bo sa bo destino. q
ta bin”.                          lo continua pa generacionnan
A duna homenahe na                cu ta bin, cerca mucho mas
Sra. Juanita Quant-Tobel          cu solamente un Indjan.
(q.e.p.d) y su Famia como un      Ciencia biologico a compro-
ehempel bibo di e conviven-       ba cu pa medio di naturalesa
cia estrecho asina tradicional    na momento di procreacion
cerca e poblacion Arubiano.       entre un pareha, caracteristi-
“Henter e 'tribu' ta biba riba e  canan ta wordo traspasa tanto
mesun pida tera na Weg Sero
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56