Page 51 - vos oct 12
P. 51
A19 pensa
Dialuna 12 Oktober 2015
Fundacion Herencia Historico di Aruba:
Charla di dr. Wever : 'Descendencia di nos poblacion'
den e Bario di Brazil
“Ta posibel pa - segun Blanco den cercania di otro, pa medio di e homber como preciso ainda mitocondri- Africano.
mi bay ta creciendo - mi cuidando otro”. Un caracter- pa medio di e hende muhe pa aDNA. E balor indiscutibel Diadomingo 18 di October
DNA por cambia pa me- istica cu ta duna indicacion e siguiente generacion. E me- di un investigacion mitocon- proximo, Fundacion Her-
dio di mutacion?” tabata fuerte di e determinacion ta sun biologia ta determina cu driaDNA ta: pa reconoce y encia Historico di Aruba cu
e pregunta di un hoben foi unda nos descendencia e hende homber pa medio di comproba e predisposicion sosten di UNOCA ta pre-
di 12 aña di edad. Max Ng geografico ta bin. su Y- cromosoom (sperma) ta pa cierto enfermedadnan den senta un biaha mas e charla
ta yiu homber di un tata Historia ta señala e influen- traspasa su caracteristicanan un poblacion . Esaki lo yuda informativo/educativo di Dr.
Asiatico y un mama Aru- cia Caucasio/Europeo di e pa solamente e yiu homber. ciencia medico pa actua pre- Oswald Wever. Esaki ta tuma
biano. Atentamente y cu colonisado y esun Africano En cambio e hende muhe pa ventivo. Pero tambe lo aporta luga den Bario Brazil na Cen-
blocnote den man e ho- durante e epoca di Sclavitud medio di su ovario ta traspa- na salvaguardia tradicion y tro di Bario Brazil. E mainta
ben a sinta scucha e charla den e poblacion Arubiano. sa su gen nan tanto pa e yiu cultura di un poblacion pa e ta cuminsa for di 10:15 di
di dr. Wever te na final, pa No obstante ciencia genetico muhe como pa e yiu homber. por traha riba su destino. mainta pa 12:00'or di mer-
despues haci su pregun- ta comproba cu a pesar di e Consecuentemente mester Nacion, nacionalidad y pa- dia. Henter pueblo di Aruba,
tanan hopi al caso. efecto di 'migracion' den cu- conclui cu ta e hende muhe spoort ta un asunto di ciencia pero particularmente e pueb-
E mainta di charla na San alkier continente na unda ya ta determina e descendencia huridico- politico. Un hende lo di Brazil y vecindario ta
Nicolas tabata dedica na un caba ta biba un populacion etnico geografico di cualkier por carga dos paspoort pa- keda cordialmente invita. Un
di e diez hende muhenan indigena , e genetica di e in- poblacion. reu, e hende por hasi cambio boca bisa otro. Un y tur ta
cu ta simbolisa e resultado digena lo sigui ta dominante. Ciencia genetico ta ocupa su di nacionalidad, pero e me- bonbini. Entrada ta gratis. Lo
di e investigacion di dr. Os- Di e forma aki den e tres ori- mes specificamente cu iden- sun hende aki ta forma parti tin algun boca dushi y bebida
wald Wever. Y esey ta: “Nos gen nan di e poblacion Aru- tificacion di e gen nan cu pa di un solo descendencia etni- crioyo pa refresca e mainta.
mama, su mama y nan wela- biano (Amerindio/Indjan, medio di testnan den labo- co. Esaki nunca por cambia! No kere loke e spiel ta mus-
nan ta determina nos descen- Africano, Caucasio/Europeo) ratorio por wordo alcansa. Bo ta un Amerindio/Indjan, tra bo. Si bo no busca bo raiz,
dencia pa generacionnan cu e aspecto Amerindio/Indjan E asina yama DNA y mas un Caucasio-Europeo of un nunca lo bo sa bo destino. q
ta bin”. lo continua pa generacionnan
A duna homenahe na cu ta bin, cerca mucho mas
Sra. Juanita Quant-Tobel cu solamente un Indjan.
(q.e.p.d) y su Famia como un Ciencia biologico a compro-
ehempel bibo di e conviven- ba cu pa medio di naturalesa
cia estrecho asina tradicional na momento di procreacion
cerca e poblacion Arubiano. entre un pareha, caracteristi-
“Henter e 'tribu' ta biba riba e canan ta wordo traspasa tanto
mesun pida tera na Weg Sero