Page 10 - HOH
P. 10

A8   REINO
               Diaranson 26 Februari 2025
                 Corsou: Ex Parlamentario Michelangelo Martines ta opone audiencia

                                                                         Pro Forma


            (CuraçaoChronicle)  -  E  nal andando BLEDA. Minis-       Martines  ta  argumenta  cu
            caso  contra  di  ex  Parla-  terio  Publico  (OM)  ta  alega  OM tabatin 2 aña pa investiga
            mentario     Michelangelo  cu e supuesto crimennan aki  su persona y cu awo e ta de-
            “Lo” Martines lo ser trata  a tuma luga den 2019, 2020 y  teni pa 4 luna caba. E ta kere
            pro  forma  den  corte  dia  2023.                        cu  OM  tabatin  suficiente
            28  di  februari.  Su  abo-                               tempo  pa  presenta  un  caso
            gadonan,  Eldon  “Peppi”  Un audiencia pro forma ta un  completo den corte y formula
            Sulvaran y Marije Vaders,  sesion unda corte ta evalua e  un exigencia pa su sentencia.
            a haci peticion den varios  progreso di un caso sin cu ta  Si OM ta insisti den sigui cu
            ocasion  pa  e  caso  aki  ser  drenta den su contenido pro-  un  audiencia  pro  forma,  su
            atendi completamente.        fundamente. E audiencianan  abogadonan  lo  exigi  su  lib-
                                         aki tipicamente ta pa ora un  eracion.
            Sinembargo,  e  schedule  di  investigacion  te  ainda  ta  an-
            corta ta dicta esaki como un  dando  of  ora  cu  evidencia  Recientemente,   Martines
            sesion pro forma.            adicional mester keda agrega  un  biaha  mas  a  expresa  su
                                         ainda.  Durante  e  sesionnan  frustracion  riba  su  pagina  di
            Martines  tin  desde  dia  5  di  di  e  tipo  aki,  ambos  fiscal  Facebook  ,acusando  cu  e  ta
            november  2024  bao  deten-  y  defensa  por  entrega  peti-  victima di fraude, decepcion
            cion,  a  causa  di  sospecha  di  cionnan,  manera  di  extende  y  iregularidadnan  simple-  Segun nan, documentonan a  bancario - ambos local y in-
            labamento  di  placa  como  of  termina  e  detencion  pre-  mente pa motibo cu el a alin-  keda  falsifica  pa  hustifica  su  ternacional - a keda comple-
            parti di e investigacion crimi-  huicio.                  ea su mes cu gobierno social.  detencion, y tur su cuentanan  tamente congela.
                Hulanda: 70 compania y persona castiga pa violacion di sancionnan di


                                                                              Rusia


            (NLTimes) - Den e 3 aña                                                                cionnan aki no semper ta de-  Abogado, experto den sacion
            desde  cu  Rusia  a  invadi                                                            libera.                      y  experto  den  Rusia  Heleen
            Ucrania  y  e  Union  Eu-                                                                                           over de Linden ta di acuerdo
            ropeo  a  expande  su  san-                                                            Cu 115 caso den 3 aña, auto-  cu  e  sancionnan  ta  teniendo
            cionnan contra e invasor-                                                              ridadnan Hulandes ta kere cu  un impacto. “Putin ta bisa cu
            nan,  Hulanda  a  castiga                                                              nan esfuerso ta haciendo un  nan  no ta  afecta  Rusia,  pero
            por lo menos 70 compania                                                               diferencia. Implementa e san-  esaki no ta berdad. E volum
            y individuo pa violacion di                                                            cionnan ta manera “tira santo  di  exportacion  di  petroleo  y
            e sancionnan aki.                                                                      den  e  motor  di  e  mashin  di  otro  materialnan  curu  a  cay
                                                                                                   guera Ruso,” vocero di FIOD  dramaticamente.”  Esaki  no
            Otro 40 caso ta andando te ai-                                                         a  conta  AD.  “E  pregunta  ta  a  resulta  den  e  collapse  di  e
            nda, segun AD a reporta basa                                                           kico  lo  pasa  si  e  sancionnan  economia  Ruso  manera  po-
            riba  cifranan  di  Douane  y                                                          no lo a ser imponi,” vocero di  siblemente nos a spera, pero
            Fiscale Inlichtingen- en Op-                                                           Ministerio  Publico  (OM)  a  e  medidanan  ta  “util  y  nec-
            sporingsdienst (FIOD).       cumpli den prizon di te hasta                             bisa e corant. “Tur microchip  esario,”  el  a  expresa.  “Sin
                                         32  luna.  20  investigacion  E ta dificil pa por bisa exacta-  cu nos a kita ta salba un bida  sancion, cu un economia na
            FIOD a tuma 30 caso den 3    tambe ta andando. Douane a  mente cuanto compania y in-   na Ucrania. Esey ta e manera  su  capacidad  maximo,  Pu-
            aña. Den 6 di e casonan aki,   tuma 80 caso. Di esaki, 64 a  dividuo a ser castiga mirando   cu mi ta wak cos. Y esey au-  tin  probablemente  lo  a  tin
            corte ya caba a condena com-  yega un areglo cu boet di en-  cu  un  caso  por  trata  varios   tomaticamente ta haci cu tur  un  parti  hopi  mas  grandi  di
            panianan y individuonan, im-  tre 500 pa 200,000 euro y 16  sospechoso.  E  autoridadnan   esaki ta bal la pena.”   Ucrania aworaki.”
            poniendo boet y sentencia pa   caso te ainda ta andando.  a enfatisa na AD cu e viola-

             Recomendacion di Cft pa Sint Maarten:

              “Aumento di ingresonan ta necesario”

            Sint  Maarten  mester  pri-  medio  di  40  porciento  –  ta  pa Servicio di Impuesto traha
            orisa aumento di e ingres-   abao.  E  sistema  di  impuesto  di  manera  mas  integral  pa
            onan. Colegio di supervi-    di  Sint  Maarten  ta  anticua  loke ta trata implementacion.
            sion  financiero  Corsou  y  y e Servicio di Impuesto tin  Banda di esey, tin mas opcion
            Sint Maarten (Cft) a insis-  problema  di  implementa-    pa  Sint  Maarten  aumenta
            ti riba esey den combersa-   cion. Debi na esaki, e pais ta  e  ingresonan,  manera  e  in-  Sint  Maarten  por  mehora  e  no a conclui e trayecto legis-
            cionnan cu recientemente  perde  ingresonan  substan-     troduccion  di  un  impuesto   posicion di likides y haci gas-  lativo. P’esey, Cft ta considera
            a hiba cu Gobierno di Sint  cial.  Banda  di  esaki,  Fondo  riba  turismo,  enfoke  riba  e   tonan publico y inversionnan  cu e surplusnan anticipa no ta
            Maarten. Sin reformanan,  Monetario  Internacional  ta  cobransa  di  e  impuesto  riba   importante.               sigur. E deficitnan persistente
            den  e  añanan  venidero,  anticipa deficitnan cerca Uit-  alohamento y e introduccion                              cerca  e  fondonan  di  cuido
            e pais lo no tin suficiente  voeringsorgaan  Sociale  en  di un seguro medico general.   Presupuesto pa 2025 y 2026  tambe ta un riesgo pa e pre-
            recurso  pa  gastonan  pu-   Ziektekosten  Verzekeringen  E  hecho  cu  un  instancia  so   A pesar cu a entrega e proyec-  supuesto nacional.
            blico  y  inversionnan  im-  (SZV)  na  2027  den  caso  cu  ta cobra impuesto y prima ta   to presupuestario pa 2025 na
            portante.                    no  ta  modifica  maneho.  Sin  conduci na un cobransa mas   tempo,  Sint  Maarten  atrobe  Actualmente, Sint Maarten ta
                                         reformanan,  Cft  ta  anticipa  eficiente y mas ingreso. Ser-
            Cft tin bastante tempo ta ex-  deficitnan  structural  riba  e  vicio  di  Impuesto  por  haci   no a logra pa conclui e pro-  trahando  riba  e  presupuesto
                                                                                                   ceso  presupuestario  prome  pa 2026. Cft ta urgi e pais pa
            presa  su  preocupacionnan  presupuesto di Sint Maarten.  mas control pa medio di co-  cu cuminsamento di aña. Pa  haci  tur  esfuerso  pa  stipula
            tocante  di  e  hecho  cu  e  in-                         laboracion  cu  Audit  Team   e  periodo  2025–2028,  e  pais  e presupuesto prome cu aña
            gresonan di Sint Maarten no  Reformanan                   Sint Maarten. Cft ta urgi pa   ta  anticipa  surplusnan.  Den  nobo  ta  cuminsa,  pa  prome
            ta alcansa e nivel anticipa. E  Recientemente  a  inicia  un  implementa  e  plannan  aki   e marco aki ta supone cu na  biaha desde 2010. Di e mane-
            carga  fiscal  colectivo  ta  27  trayecto di reforma pa Servi-  mas  pronto  posibel  pa  asina   2026 lo introduci un impues-  ra aki, e pais por duna un paso
            porciento,  loke  compara  cu  cio di Impuesto. Esaki ta un  genera mas ingresonan y re-  to  riba  turismo.  E  medida  importante den e mehoracion
            Aruba,  Corsou  y  Hulanda  –  paso den bon direccion. Den  alisa  surplusnan  riba  e  pre-  aki lo conduci na ingresonan  di finanzas gubernamental.
            caminda tin carga fiscal pro-  e contexto aki, ta importante  supuesto.  Di  e  manera  aki,   adicional,  sinembargo,  ainda
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14