Page 10 - HOH
P. 10
A8 REINO
Diaranson 26 Februari 2025
Corsou: Ex Parlamentario Michelangelo Martines ta opone audiencia
Pro Forma
(CuraçaoChronicle) - E nal andando BLEDA. Minis- Martines ta argumenta cu
caso contra di ex Parla- terio Publico (OM) ta alega OM tabatin 2 aña pa investiga
mentario Michelangelo cu e supuesto crimennan aki su persona y cu awo e ta de-
“Lo” Martines lo ser trata a tuma luga den 2019, 2020 y teni pa 4 luna caba. E ta kere
pro forma den corte dia 2023. cu OM tabatin suficiente
28 di februari. Su abo- tempo pa presenta un caso
gadonan, Eldon “Peppi” Un audiencia pro forma ta un completo den corte y formula
Sulvaran y Marije Vaders, sesion unda corte ta evalua e un exigencia pa su sentencia.
a haci peticion den varios progreso di un caso sin cu ta Si OM ta insisti den sigui cu
ocasion pa e caso aki ser drenta den su contenido pro- un audiencia pro forma, su
atendi completamente. fundamente. E audiencianan abogadonan lo exigi su lib-
aki tipicamente ta pa ora un eracion.
Sinembargo, e schedule di investigacion te ainda ta an-
corta ta dicta esaki como un dando of ora cu evidencia Recientemente, Martines
sesion pro forma. adicional mester keda agrega un biaha mas a expresa su
ainda. Durante e sesionnan frustracion riba su pagina di
Martines tin desde dia 5 di di e tipo aki, ambos fiscal Facebook ,acusando cu e ta
november 2024 bao deten- y defensa por entrega peti- victima di fraude, decepcion
cion, a causa di sospecha di cionnan, manera di extende y iregularidadnan simple- Segun nan, documentonan a bancario - ambos local y in-
labamento di placa como of termina e detencion pre- mente pa motibo cu el a alin- keda falsifica pa hustifica su ternacional - a keda comple-
parti di e investigacion crimi- huicio. ea su mes cu gobierno social. detencion, y tur su cuentanan tamente congela.
Hulanda: 70 compania y persona castiga pa violacion di sancionnan di
Rusia
(NLTimes) - Den e 3 aña cionnan aki no semper ta de- Abogado, experto den sacion
desde cu Rusia a invadi libera. y experto den Rusia Heleen
Ucrania y e Union Eu- over de Linden ta di acuerdo
ropeo a expande su san- Cu 115 caso den 3 aña, auto- cu e sancionnan ta teniendo
cionnan contra e invasor- ridadnan Hulandes ta kere cu un impacto. “Putin ta bisa cu
nan, Hulanda a castiga nan esfuerso ta haciendo un nan no ta afecta Rusia, pero
por lo menos 70 compania diferencia. Implementa e san- esaki no ta berdad. E volum
y individuo pa violacion di cionnan ta manera “tira santo di exportacion di petroleo y
e sancionnan aki. den e motor di e mashin di otro materialnan curu a cay
guera Ruso,” vocero di FIOD dramaticamente.” Esaki no
Otro 40 caso ta andando te ai- a conta AD. “E pregunta ta a resulta den e collapse di e
nda, segun AD a reporta basa kico lo pasa si e sancionnan economia Ruso manera po-
riba cifranan di Douane y no lo a ser imponi,” vocero di siblemente nos a spera, pero
Fiscale Inlichtingen- en Op- Ministerio Publico (OM) a e medidanan ta “util y nec-
sporingsdienst (FIOD). cumpli den prizon di te hasta bisa e corant. “Tur microchip esario,” el a expresa. “Sin
32 luna. 20 investigacion E ta dificil pa por bisa exacta- cu nos a kita ta salba un bida sancion, cu un economia na
FIOD a tuma 30 caso den 3 tambe ta andando. Douane a mente cuanto compania y in- na Ucrania. Esey ta e manera su capacidad maximo, Pu-
aña. Den 6 di e casonan aki, tuma 80 caso. Di esaki, 64 a dividuo a ser castiga mirando cu mi ta wak cos. Y esey au- tin probablemente lo a tin
corte ya caba a condena com- yega un areglo cu boet di en- cu un caso por trata varios tomaticamente ta haci cu tur un parti hopi mas grandi di
panianan y individuonan, im- tre 500 pa 200,000 euro y 16 sospechoso. E autoridadnan esaki ta bal la pena.” Ucrania aworaki.”
poniendo boet y sentencia pa caso te ainda ta andando. a enfatisa na AD cu e viola-
Recomendacion di Cft pa Sint Maarten:
“Aumento di ingresonan ta necesario”
Sint Maarten mester pri- medio di 40 porciento – ta pa Servicio di Impuesto traha
orisa aumento di e ingres- abao. E sistema di impuesto di manera mas integral pa
onan. Colegio di supervi- di Sint Maarten ta anticua loke ta trata implementacion.
sion financiero Corsou y y e Servicio di Impuesto tin Banda di esey, tin mas opcion
Sint Maarten (Cft) a insis- problema di implementa- pa Sint Maarten aumenta
ti riba esey den combersa- cion. Debi na esaki, e pais ta e ingresonan, manera e in- Sint Maarten por mehora e no a conclui e trayecto legis-
cionnan cu recientemente perde ingresonan substan- troduccion di un impuesto posicion di likides y haci gas- lativo. P’esey, Cft ta considera
a hiba cu Gobierno di Sint cial. Banda di esaki, Fondo riba turismo, enfoke riba e tonan publico y inversionnan cu e surplusnan anticipa no ta
Maarten. Sin reformanan, Monetario Internacional ta cobransa di e impuesto riba importante. sigur. E deficitnan persistente
den e añanan venidero, anticipa deficitnan cerca Uit- alohamento y e introduccion cerca e fondonan di cuido
e pais lo no tin suficiente voeringsorgaan Sociale en di un seguro medico general. Presupuesto pa 2025 y 2026 tambe ta un riesgo pa e pre-
recurso pa gastonan pu- Ziektekosten Verzekeringen E hecho cu un instancia so A pesar cu a entrega e proyec- supuesto nacional.
blico y inversionnan im- (SZV) na 2027 den caso cu ta cobra impuesto y prima ta to presupuestario pa 2025 na
portante. no ta modifica maneho. Sin conduci na un cobransa mas tempo, Sint Maarten atrobe Actualmente, Sint Maarten ta
reformanan, Cft ta anticipa eficiente y mas ingreso. Ser-
Cft tin bastante tempo ta ex- deficitnan structural riba e vicio di Impuesto por haci no a logra pa conclui e pro- trahando riba e presupuesto
ceso presupuestario prome pa 2026. Cft ta urgi e pais pa
presa su preocupacionnan presupuesto di Sint Maarten. mas control pa medio di co- cu cuminsamento di aña. Pa haci tur esfuerso pa stipula
tocante di e hecho cu e in- laboracion cu Audit Team e periodo 2025–2028, e pais e presupuesto prome cu aña
gresonan di Sint Maarten no Reformanan Sint Maarten. Cft ta urgi pa ta anticipa surplusnan. Den nobo ta cuminsa, pa prome
ta alcansa e nivel anticipa. E Recientemente a inicia un implementa e plannan aki e marco aki ta supone cu na biaha desde 2010. Di e mane-
carga fiscal colectivo ta 27 trayecto di reforma pa Servi- mas pronto posibel pa asina 2026 lo introduci un impues- ra aki, e pais por duna un paso
porciento, loke compara cu cio di Impuesto. Esaki ta un genera mas ingresonan y re- to riba turismo. E medida importante den e mehoracion
Aruba, Corsou y Hulanda – paso den bon direccion. Den alisa surplusnan riba e pre- aki lo conduci na ingresonan di finanzas gubernamental.
caminda tin carga fiscal pro- e contexto aki, ta importante supuesto. Di e manera aki, adicional, sinembargo, ainda