Page 18 - HOH
P. 18
A11
opinion Diahuebs 7 OctOber 2021
Ramon Todd Dandaré Mag. Ling
Totumba, palabra nobo pa TOTOMO of TOTUMO?
Den e edicion di Amigoe (di Aruba) algun hende aki na Aruba tambe), e Joubert. Den e Diccionario Avanza
di dia 23 di september 2021 mi a lesa dos palabranan TOTOMO of TO- Papiamento - Ingles di Sr. Jossy Man-
na pagina 5 cu pa diadomingo dia 26 TUMO. Pero e no ta un obheto traha sur ta aparece na pagina 205 e forma:
di september lo tabatin un presen- di klei, niun ora so! Ata aki diferente totuma, sustantivo, calabash. E forma
tacion “Totumba” di e orkesta Oruba splicacion cu ta clarifica un ke otro. aki ta e forma generalmente uza den
den Cas di Cultura. Loke a straña Den su buki Coleccion di palabranan e paisnan di habla Spaño den nos re-
mi den e informacion tabata con a poco uza na Papiamento Sra. Lucia gion. Segun informacion di Sr. Bòi
splica e palabra totumba: “E presen- Kelly ta skirbi na pagina 117: ‘To- Antoin, gran conocedo di cultura
tacion yama ‘Totumba’, refiriendo na tomo - Mita calbas cu nan tawata di Boneiro, aya ta yama e artefacto
e conchi di klei cu e Indjannan tabata uza pa come aden (tayo) of pa warda gobi of gogorobí, cu ta uza na Cor-
uza antes pa bebe awa fo’i dje.” (Tra- awa. Tambe totumo.’ Den e dicciona- sou tambe (y antes na Aruba tambe), e medionan di comunicacion, prome
duccion di R.T.D.) Pa mi tabata algo rio Groot Woordenboek Papiaments- aunke cu nificacion un tiki diferente. cu nan publica algo, mester ta consci-
nobo. Aunke pa mi ta di aplaudi cu, Nederlands di e pareha Van Putte-de Banda di tur e denominacionnan aki, ente di loke nan ta publica y ta sigur
en bes di ta titula of yama cualke ac- Windt nos ta haya na pagina 459 e nos tin tambe e denominacion tapara cu loke nan ta publica ta corecto. Tin
tividad continuamente cu expresion siguiente entradanan: totomo (A) sus, pa un calbas grandi di cual a saca su hopi palabra mas incorectamente uza
na Ingles, ta trata di uza un concepto =>: totumo y na totumo (A) sus 1 shirishiri y ta uza como utensilio. Nos den nos medionan di comunicacion,
autenticamente di nos, sea actual of (Crescentia cujete) bepaalde kalebas- tur conoce e expresion ‘tin un cos y e idea ta pa trata nan den diferente
di pasado. Pero, ta parce mi cu den e soort; 2 uitgeholde kalebas. E (A) ta den tapara’. Por ta awor algun hende articulo den futuro. Pa loke ta e pre-
informacion tin algo incorecto, cu lo nifica cu e palabra ta di uzo specifico ta haya sa ta kico e palabra tapara ta sentacion di orkesta Oruba mes, mi
mi ke purba drecha siguientemente. na Aruba. Den e mesun diccionario nifica realmente. Cu esaki mi kier mester bisa cu e tabata di kita som-
Ami conoce como denominacion na nos ta haya e forma uza na Corsou na a djis purba mustra cu e palabra to- bre. Bo ta sinti bo orguyoso di mira
Papiamento di Aruba pa e utensilio ey pag 469: tutumba sus, grote uitgehol- tumba (cu no ta aparece den ningun un grupo di ocho persona ‘hoben’ di
uza den temponan pasa pa nos indi- de halve kalebas, gebruikt als schep. diccionario) no ta esun di uzo gen- Aruba duna un presentacion tur afo,
genanan, pero cu te ainda ta uza den Mas o menos e mesun informacion eral na niun di nos islanan pa defini e asina profesional y di un nivel cu no
nos region na diferente pais, manera nos ta haya tambe den e Dikshonario utensilio di cushina aludi ni tampoco mester envidia riba ningun podio in-
Venezuela, Colombia, Mexico etc. (y Papiamentu - Hulandes di Sr. Sidney e no ta un articulo traha di klei. Y cu ternacional. Pabien!
Suministra durante e Caribbean Plant Health Directors forum XIV
DLVV-Santa Rosa ta comparti informacion valioso
Pa falta di ley nan fytos- medio ambiente. Nos factor di salud di mata pa e tratado inda for di barco pa deshaci.
anitario ariba entrada di di risico ta keda halto, pa falta International Plant Protec- E C-BIS lo ta un web-based/ Aruba, cual ta un nacion mas
mata y otro producto or- di regulacion di fytosanidad tion Convention. cloud database unda inspec- chikito probablemente tambe
ganico, ta importante pa na Aruba. tornan na e puerto nan di lo bai sinti esaki, si esaki no ta
Aruba mantene su mes in- Un di e topico nan cu a wor- entrada cu ta conta cu e au- e caso caba. E resto di cum-
forma ariba malesa y in- Desde 1981, DLVV-Santa do discuti durante e foro aki, thoridad mediante e ley fyto- inda di barco por ta un forma
secto nan invasivo pa nos Rosa ta forma parti na e foro CPHD a avisa e miembronan sanitario, por registra e inter- con malesanan di mata lo por
medio ambiente” aki, enbista cu semper a boga referente e beschim Fusarium ceptacionnan di pest. Pa falta manifesta nan mes na Aruba
pa introduci un Servicio di oxysporum cubense Tropical di e regulacion ariba mencio- mescos cu e introduccion di
Riba 30 y 31 di Augustus Fytosanidad cual ta un as- Race 4, cual ta un tipo nan di na, no tin inspeccion di carga material di construccion of
2021 ultimo, Ing. Facundo pecto di regulacion suma- malesa cu diferente persona a ariba malesa of pest peligroso importacion di equipo mili-
Franken, encarga cu e Sec- mente importante cu Aruba constata e presencia na 2020, pa mata tumando lugar na tar.
cion di Naturalesa den repre- tin mester di dje. CPHD ta na Guajira, Colombia. Tambe Aruba. Otro presentacion cu
sentacion di DLVV, a atende co-organisa diferente organ- a constata entre otro e Tomato tambe a forma parti di e agen- Interesante tabata cu Florida
por medio di Zoom, e di 14 isacionnan den Caribe pero Fruit Borer, na Sur America y da, tabata e presentacion di e Department of Agriculture
foro di e Caribbean Plant e ta un iniciativa financia pa a conseha pa tira bista ariba e North American Sea Con- and Consumer Services
Health Directors (CPHD). United States Department Citrus Leprosis Virus. Desde tainer Initiative di USDA cu (FDACS) pa di dos biaha a
DLVV-Santa Rosa, a ricibi of Agriculture nan programa 2012 caba CPHD a avisa y a documenta e biahe di un logra eradica e Giant African
e invitacion, pa motibo cu di “Greater Caribbean Safe- entrena diferente experto nan container y unda por haci es- Land Snail (GALS) for di nan
desde 2009, tin contacto guarding Initiative”. Esaki ta di varios pais, excepto Aruba, aki limpi di pestenan di mata. estado. Un punto di precu-
estrecho y diferente inter- un organisacion cu e meta pa pa tira bista ariba e Tuta ab- A resulta cu esaki ta mas effi- pacion cu mester tene cuenta
cambio di informacion e or- anticipa ariba malesanan di soluta, e Minador di Tomati. ciente na unda e container to cu ne, ta cu den e ultimo aña
ganisacion “Caribbean Plant mata cu por yega na Merca E aña aki nan a comunica cu a wordo yena of ta wordo haci DLVV-Santa Rosa, por con-
Health Directors”, kende nan por medio di Florida. constata presencia di e Mina- bashi. E por ta un forma ef- firma cu actualmente e GALS
ta considera Santa Rosa como dor na Haïti y 17 actualmente ficiente pa evita cu Aruba ta a yega te Savaneta caba. Cru-
e departamento na Aruba E rol awendia, di e organiza- tin pais tirando bista como un contamina otro nacionnan cu cial tabata cu FDACS por a
cu ta controla y registra da- cion CPHD ta consisti entre maneho preventivo. Sinem- su pestenan y cu nos tambe comete fondo pa 9 aña largo.
tos ariba diferente malesa di otro di un grupo di trabou bargo, e aña aki si DLVV-San- por proteha nos propio flora
mata problematica di insecto, tecnico di e Caribbean and ta Rosa a participa den e train- local y projecto nan agrario. Por medio di e preclearance,
cu por afecta plantacion nan Agricultural Health Food ing, organisa pa e CPHD, pa E punto ta si Aruba kier au- Aruba ta haci substancial
di cuminda y cual por tin un Safety Agency (CAHFSA), tuma nota si tin presencia di menta e gastonan envolvi cu tambe pa evita cu pestenan ta
impacto negativo ariba nos cu ta e representante regional Citrus Canker cual ta causa bahamento di carga, si hende pasa pa Merca. Asina e foro
pa Xanthomonas citri subsp. no ta haci esaki caba. E gas- a menciona cu Aruba ta un
citri. Pa motibo cu Aruba no tonan ta directo di haci e di e nacionnan unda Merca
tin e ley nan oficial vigente pa container limpi y indirecto di ta haci e campaña di Don’t
por tuma acion, 14 pais ex- construi un facilidad te tambe Pack a Pest. Un programa
cepto Aruba, a ricibi e equipo e riesgo di retraso di recarga di Merca pa conscientisa su
nan nessecario pa por tira barconan cu e consecuencia inhabitantenan pa evita hiba
bista. Tambe CPHD a vota cu por resulta den boet. material organico cu por ta
pa adapta e Caribbean-Bios- pesta pa Merca. Pa mas in-
ecurity Interception System Tambe tabata tin e presen- formacion interesadonan
cu e Center for Agriculture tacion di Jamaica ariba e pre- por informa cu DLVV-Santa
and Bioscience International shon cu ta wordo sinti di par- Rosa por medio di number di
ta desaroyando pa su islanan ti di companianan di navega- telefoon 5858102 of email na
miembro den Caribe. cion pa acepta resto di cum- info@santarosa.aw.