Page 18 - HOH
P. 18

A11
                                                                                                      opinion Diahuebs 7 OctOber 2021
            Ramon Todd Dandaré Mag. Ling

                                   Totumba, palabra nobo pa TOTOMO of TOTUMO?


            Den e edicion di Amigoe (di Aruba)  algun hende aki na Aruba tambe), e  Joubert.  Den  e  Diccionario  Avanza
            di dia 23 di september 2021 mi a lesa  dos  palabranan  TOTOMO  of  TO-  Papiamento - Ingles di Sr. Jossy Man-
            na pagina 5 cu pa diadomingo dia 26  TUMO. Pero e no ta un obheto traha  sur ta aparece na pagina 205 e forma:
            di  september  lo  tabatin  un  presen-  di klei, niun ora so! Ata aki diferente  totuma, sustantivo, calabash. E forma
            tacion “Totumba” di e orkesta Oruba  splicacion cu ta clarifica un ke otro.  aki ta e forma generalmente uza den
            den  Cas  di  Cultura.  Loke  a  straña  Den su buki Coleccion di palabranan  e paisnan di habla Spaño den nos re-
            mi  den  e  informacion  tabata  con  a  poco  uza  na  Papiamento  Sra.  Lucia  gion.  Segun  informacion  di  Sr.  Bòi
            splica e palabra totumba: “E presen-  Kelly  ta  skirbi  na  pagina  117:  ‘To-  Antoin,  gran  conocedo  di  cultura
            tacion yama ‘Totumba’, refiriendo na  tomo  -  Mita  calbas  cu  nan  tawata  di  Boneiro,  aya  ta  yama  e  artefacto
            e conchi di klei cu e Indjannan tabata  uza pa come aden (tayo) of pa warda  gobi of gogorobí, cu ta uza na Cor-
            uza antes pa bebe awa fo’i dje.” (Tra-  awa. Tambe totumo.’ Den e dicciona-  sou tambe (y antes na Aruba tambe),  e medionan di comunicacion, prome
            duccion di R.T.D.) Pa mi tabata algo  rio Groot Woordenboek Papiaments-  aunke cu nificacion un tiki diferente.  cu nan publica algo, mester ta consci-
            nobo. Aunke pa mi ta di aplaudi cu,  Nederlands di e pareha Van Putte-de  Banda di tur e denominacionnan aki,  ente di loke nan ta publica y ta sigur
            en bes di ta titula of yama cualke ac-  Windt  nos  ta  haya  na  pagina  459  e  nos tin tambe e denominacion tapara  cu loke nan ta publica ta corecto. Tin
            tividad  continuamente  cu  expresion  siguiente entradanan: totomo (A) sus,  pa un calbas grandi di cual a saca su  hopi palabra mas incorectamente uza
            na Ingles, ta trata di uza un concepto  =>: totumo y na totumo (A) sus 1  shirishiri y ta uza como utensilio. Nos  den nos medionan di comunicacion,
            autenticamente  di  nos,  sea  actual  of  (Crescentia cujete) bepaalde kalebas-  tur  conoce  e  expresion  ‘tin  un  cos  y e idea ta pa trata nan den diferente
            di pasado. Pero, ta parce mi cu den e  soort; 2 uitgeholde kalebas. E (A) ta  den tapara’. Por ta awor algun hende  articulo den futuro. Pa loke ta e pre-
            informacion tin algo incorecto, cu lo  nifica cu e palabra ta di uzo specifico  ta haya sa ta kico e palabra tapara ta  sentacion di orkesta Oruba mes, mi
            mi ke purba drecha siguientemente.  na Aruba. Den e mesun diccionario  nifica  realmente.  Cu  esaki  mi  kier  mester bisa cu e tabata di kita som-
            Ami conoce como denominacion na  nos ta haya e forma uza na Corsou na  a djis purba mustra cu e palabra to-  bre. Bo ta sinti bo orguyoso di mira
            Papiamento di Aruba pa e utensilio ey  pag 469: tutumba sus, grote uitgehol-  tumba (cu no ta aparece den ningun  un grupo di ocho persona ‘hoben’ di
            uza den temponan pasa pa nos indi-  de halve kalebas, gebruikt als schep.  diccionario)  no  ta  esun  di  uzo  gen-  Aruba duna un presentacion tur afo,
            genanan, pero cu te ainda ta uza den  Mas o menos e mesun informacion  eral na niun di nos islanan pa defini e  asina profesional y di un nivel cu no
            nos region na diferente pais, manera  nos ta haya tambe den e Dikshonario  utensilio di cushina aludi ni tampoco  mester envidia riba ningun podio in-
            Venezuela, Colombia, Mexico etc. (y  Papiamentu - Hulandes di Sr. Sidney  e no ta un articulo traha di klei. Y cu  ternacional. Pabien!

            Suministra durante e Caribbean Plant Health Directors forum XIV
                                   DLVV-Santa Rosa ta comparti informacion valioso



            Pa  falta  di  ley  nan  fytos-  medio  ambiente.  Nos  factor  di salud di mata pa e tratado                       inda for di barco pa deshaci.
            anitario  ariba  entrada  di  di risico ta keda halto, pa falta  International  Plant  Protec-  E C-BIS lo ta un web-based/  Aruba, cual ta un nacion mas
            mata  y  otro  producto  or-  di  regulacion  di  fytosanidad  tion Convention.        cloud  database  unda  inspec-  chikito probablemente tambe
            ganico,  ta  importante  pa  na Aruba.                                                 tornan  na  e  puerto  nan  di  lo bai sinti esaki, si esaki no ta
            Aruba mantene su mes in-                                  Un di e topico nan cu a wor-  entrada cu ta conta cu e au-  e caso caba. E resto di cum-
            forma ariba  malesa y in-    Desde  1981,  DLVV-Santa  do discuti durante e foro aki,  thoridad mediante e ley fyto-  inda di barco por ta un forma
            secto nan invasivo pa nos  Rosa ta forma parti na e foro  CPHD a avisa e miembronan  sanitario, por registra e inter-  con malesanan di mata lo por
            medio ambiente”              aki, enbista cu semper a boga  referente e beschim Fusarium  ceptacionnan di pest. Pa falta  manifesta nan mes na Aruba
                                         pa  introduci  un  Servicio  di  oxysporum cubense Tropical  di e regulacion ariba mencio-  mescos cu e introduccion di
            Riba  30  y  31  di  Augustus  Fytosanidad  cual  ta  un  as-  Race 4, cual ta un tipo nan di  na, no tin inspeccion di carga  material  di  construccion  of
            2021  ultimo,  Ing.  Facundo  pecto  di  regulacion    suma-  malesa cu diferente persona a  ariba malesa of pest peligroso  importacion  di  equipo  mili-
            Franken,  encarga  cu  e  Sec-  mente  importante  cu  Aruba  constata e presencia na 2020,  pa  mata  tumando  lugar  na  tar.
            cion di Naturalesa den repre-  tin  mester  di  dje.  CPHD  ta  na Guajira, Colombia. Tambe  Aruba. Otro presentacion cu
            sentacion di DLVV, a atende  co-organisa  diferente organ-  a constata entre otro e Tomato  tambe a forma parti di e agen-  Interesante tabata cu Florida
            por medio di Zoom, e di 14  isacionnan  den  Caribe  pero  Fruit Borer, na Sur America y  da, tabata e presentacion di e  Department  of  Agriculture
            foro  di  e  Caribbean  Plant  e ta un iniciativa financia pa  a conseha pa tira bista ariba e  North  American  Sea  Con-  and   Consumer   Services
            Health  Directors  (CPHD).  United  States  Department  Citrus Leprosis Virus. Desde  tainer Initiative di USDA cu  (FDACS)  pa  di  dos  biaha  a
            DLVV-Santa  Rosa,  a  ricibi  of Agriculture nan programa  2012  caba  CPHD  a  avisa  y  a  documenta  e  biahe  di  un  logra eradica e Giant African
            e  invitacion,  pa  motibo  cu  di  “Greater  Caribbean  Safe-  entrena diferente experto nan  container y unda por haci es-  Land Snail (GALS) for di nan
            desde  2009,  tin  contacto  guarding Initiative”. Esaki ta  di varios pais, excepto Aruba,  aki limpi di pestenan di mata.  estado.  Un  punto  di  precu-
            estrecho  y  diferente  inter-  un organisacion cu e meta pa  pa tira bista ariba e Tuta ab-  A resulta cu esaki ta mas effi-  pacion cu mester tene cuenta
            cambio di informacion e or-  anticipa  ariba  malesanan  di  soluta, e Minador di Tomati.  ciente na unda e container to  cu ne, ta cu den e ultimo aña
            ganisacion  “Caribbean  Plant  mata  cu  por  yega  na  Merca  E aña aki nan a comunica cu a  wordo yena of ta wordo haci  DLVV-Santa  Rosa,  por  con-
            Health Directors”, kende nan  por medio di Florida.       constata presencia di e Mina-  bashi. E por ta un forma ef-  firma cu actualmente e GALS
            ta considera Santa Rosa como                              dor na Haïti y 17 actualmente  ficiente pa evita cu Aruba ta  a yega te Savaneta caba. Cru-
            e  departamento  na  Aruba  E rol awendia, di e organiza-  tin pais tirando bista como un  contamina otro nacionnan cu  cial  tabata  cu  FDACS  por  a
            cu  ta  controla  y  registra  da-  cion CPHD ta consisti entre  maneho  preventivo.  Sinem-  su  pestenan  y  cu  nos  tambe  comete fondo pa 9 aña largo.
            tos  ariba diferente malesa  di  otro  di  un  grupo  di  trabou  bargo, e aña aki si DLVV-San-  por proteha nos propio flora
            mata problematica di insecto,  tecnico  di  e  Caribbean  and  ta Rosa a participa den e train-  local  y  projecto  nan  agrario.  Por medio di e preclearance,
            cu por afecta plantacion nan  Agricultural  Health  Food  ing, organisa pa e CPHD, pa  E punto ta si Aruba kier au-  Aruba  ta  haci  substancial
            di cuminda y cual por tin un  Safety  Agency  (CAHFSA),  tuma nota si tin presencia di  menta e gastonan envolvi cu  tambe pa evita cu pestenan ta
            impacto  negativo  ariba  nos  cu ta e representante regional  Citrus  Canker  cual  ta  causa  bahamento di carga, si hende  pasa  pa  Merca.  Asina  e  foro
                                                                      pa Xanthomonas citri subsp.  no ta haci esaki caba. E gas-  a  menciona  cu  Aruba  ta  un
                                                                      citri. Pa motibo cu Aruba no  tonan  ta  directo  di  haci  e  di  e  nacionnan  unda  Merca
                                                                      tin e ley nan oficial vigente pa  container limpi y indirecto di  ta  haci  e  campaña  di  Don’t
                                                                      por  tuma  acion,  14  pais  ex-  construi un facilidad te tambe  Pack  a  Pest.  Un  programa
                                                                      cepto Aruba, a ricibi e equipo  e riesgo di retraso di recarga  di  Merca  pa  conscientisa  su
                                                                      nan  nessecario  pa  por  tira  barconan  cu  e  consecuencia  inhabitantenan  pa  evita  hiba
                                                                      bista.  Tambe  CPHD  a  vota  cu por resulta den boet.    material  organico  cu  por  ta
                                                                      pa adapta e Caribbean-Bios-                               pesta  pa  Merca.  Pa  mas  in-
                                                                      ecurity  Interception  System  Tambe  tabata  tin  e  presen-  formacion   interesadonan
                                                                      cu  e  Center  for  Agriculture  tacion di Jamaica ariba e pre-  por informa cu DLVV-Santa
                                                                      and Bioscience International  shon cu ta wordo sinti di par-  Rosa por medio di number di
                                                                      ta desaroyando pa su islanan  ti di companianan di navega-  telefoon 5858102 of email na
                                                                      miembro den Caribe.          cion pa acepta resto di cum-  info@santarosa.aw.
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23