Page 4 - HOH
P. 4
10 LOCAL AWEMainta Diahuebs, 25 September 2025
Dicon pensa racional ta mas facil pa algun hende
PENSA racional por parce di ta sentido comun, pero investigacion
ta mustra cu e no ta igualmente natural pa tur hende. Mientras
cu algun hende ta acerca problemanan cu logica calmo, otronan
ta lucha pa aleha nan mes di emocion y prehuicio. Estudionan
ta sugeri cu diferencianan den funcion di cerebro, educacion y
ambiente, tur ta hunga un rol cu por ser midi.
Diferencianan cerebral y cognitivo
Cientificonan cognitivo a descubri cu hende ta diferencia den e
manera con nan ta procesa incertidumbre. Un estudio di 2018 di
Nature Human Behaviour a mustra cu individuonan cu actividad
mas fuerte den e cortex prefrontal—un area liga na planificacion
y control di impulso—tabatin mas probabilidad di tuma un pausa
y haci escogencianan racional bou di presion. Contrariamente,
esnan cu rasgonan di impulsividad mas halto hopi biaha tabata
recori na reaccionnan lihe, impulsa pa emocion.
Memoria di trabou (‘working memory’) tambe ta importante. Regulacion emocional
Investigacion di e Journal of Cognitive Neuroscience ta indica cu Emocionnan ta keda un barera grandi pa pensamento racional.
hende cu un capacidad di memoria di trabou mas halto ta miho Un encuesta di Harvard Business Review (2021) a revela cu 58%
den maneha multiple pida di evidencia prome cu yega na un deci- di e manager a admiti di a tuma por lo menos un decision di
sion, locual ta haci analisis racional mas facil. negoshi importante basa riba “presentimento” (‘gut feeling’)
durante situacionnan di stress. Investigacion neurocientifico ta
Educacion y training respalda esaki: Actividad eleva den e amigdala (liga na miedo y
Exposicion na educacion den pensamento critico ta aumenta e stress) por anula pensamento racional, haciendo e mas dificil pa
habilidadnan racional significativamente. Un reporte di OECD di algun hende keda logico bou di presion.
2020 a haya cu studiantenan den paisnan unda scolnan ta enfatisa
solucion di problema y debate, a score 30–40% mas halto riba Factornan cultural y ambiental
testnan di rasonamento logico compara cu nan coleganan den Cultura tambe ta hunga un rol. Investigacion transcultural di
ambientenan di siñamento di memoria. Esaki ta sigui te den bida Hofstede Insights ta mustra cu sociedadnan cu scorenan halto
adulto. Na pia di trabou, empleadonan entrena den metodonan di “evitacion di incertidumbre”—unda hende ta prefera reglanan
structura pa soluciona problema (manera “design thinking” of cla y autoridad—tin tendencia di produci individuonan menos
rasonamento estadistico) ta mustra te cu 25% menos eror den confortabel cu cuestionamento di suposicionnan. Na contrario,
tumamento di decision, segun un estudio di McKinsey di 2022. culturanan cu ta stimula debate y dialogo ta cultiva un pensam-
ento racional mas fuerte.
Practica y formacion di custumber
Finalmente, pensa racional ta un habilidad cu ta mehora cu
uzo. Psicologonan na Stanford University a descubri cu individ-
uonan cu regularmente ta reflexiona riba nan escogencianan y
activamente ta cuestiona nan propio prehuicionan, ta desaroya
custumbernan racional mas fuerte cu tempo. De hecho, despues
di apenas seis siman di ehercicionan structura di pensamento
critico, e participantenan a mehora nan scorenan di test di
rasonamento cu un promedio di 27%.
E data ta cla: Pensa racional ta mas facil pa algun hende pa motibo
di conexionnan cognitivo, educacion, regulacion emocional,
normanan cultural y practica. Pero e no ta fiho. Cu training y
reflexion, casi cualkier hende por fortifica nan habilidad pa pensa
logicamente, pisa evidencia y tuma miho decisionnan.

