Page 67 - ddr-v1-ro

DINCOLO DE REAL – vol. 1-

POEM 28

În amurgul șoptit al existenței, unde granițele dintre zi și noapte
se estompează,
se află un tărâm necartografiat, sub privirea rece a luminii zilei
și a adevărurilor sale aspre.
Aici, în alcovurile umbrite ale conștiinței, șoaptele sufletului se
trezesc,
unde facultățile mistice, îndelung adormite, sunt trezite sub
elixirul antic al lui Dionysos,
vraja magică a alcoolului țesându-și farmecul asupra inimii și
minții umane,
deschizând uși sigilate de criticile seci ale orelor treze,
fiecare sorbitură o cheie ce răsucește lacătele mundane,
deschizând vederi ale viselor uitate și viziuni eterice.
Pe măsură ce ambra lichidă curge, dansează cu spiritele
imaginației,
eliberând din lanțurile lor fantomele inspirației,
acele spectre delicate strivite sub greutatea privirii severe a
realității.
În acest balet intoxicant, faptele reci ce ne leagă spiritele se
dizolvă în ceață,
iar noi, călătorii obosiți ai drumului neîntrerupt al vieții,
suntem ridicați de la pământ,
picioarele noastre ne mai fiind grele de poverile lumii tangibile.
Zburăm prin peisaje ale posibilității, navigând după stelele
celor mai adânci dorințe,
plutind pe curenții de melancolie și mirare,
unde fiecare umbră ascunde un secret, și fiecare foșnet al
frunzelor șoptește o poveste nespusă.
În lumina lunii, aruncându-și argintul peste gândurile noastre,
liniile dintre ce este și ce ar putea fi dansează un vals efemer,

66