Page 15 - vol6-ro-2

DINCOLO DE REAL – vol 6-

POEM 257

În adâncurile tainice ale nopții unduitoare,
Fiecare suflet își caută drumul propriu, sculptat în umbre,
Nimeni nu poate dărui mitologia ta personală,
Imaginile ce te încântă, venind din vise și viziuni ascunse,
Vor dezvălui adevărurile lor doar după ce le-ai trăit intens.
În misticul dans al existenței, pașii sunt semne unice,
Nimeni n-a fost vreodată tu, cu darurile tale secrete,
Cu abilități și posibilități unice, nescrise în stele,
E o pierdere să urmezi umbrele altora în necunoscut,
Când sufletul tău plin de magie a fost făurit să strălucească
pur.
Visurile tale sunt hărți de stele pe cerul tău lăuntric,
Acțiunile sunt constelații de emoții și arte neștiute,
În oglinda timpului, după ce ai traversat punțile fragile,
Vei găsi sensul ascuns la capătul căii misterioase,
Un destin gravat în lumină și umbre proprii, revelat lent.
Sub mantia nopții universale, plină de taine și nostalgii,
Întâlnești reflecții ale sufletului în adâncuri de lacuri
mistice,
Fiecare dar pierdut în neștiință strălucește ca o stea căzută,
E un sacrilegiu să nu dezvălui povestea ta nedezvăluită,
Într-o lume plină de ecouri de visuri și dorințe stinse și
uitate.
Fiecare spirit are orchestra sa, sunete distincte și divine,
Într-o simfonie cosmică de amintiri și trăiri subliminale,
În adâncul inimii vei găsi răspunsuri ce luminează calea,
14