Page 54 - vol6-ro-2

DINCOLO DE REAL – vol 6-

Vântul, ploaia, zăpada, gheața - ele sunt crunta dar pură
serenitate a peisajului,
Lumina soarelui, briza caldă, nisipul deșertului - prietenii
bineveniți pe calea rătăcirii,
Dansul blând al copacilor, șoaptele frunzelor - muzica pură
ce se revarsă în sufletul meu obosit.
În rădăcinile încurcate în fața stâncii, găsesc amintiri ale
unei forțe interioare ireprimabile,
Caut, explorez, rătăcesc prin locurile ascunse ale lumii,
locuri încărcate de mister și sacralitate,
Memorii sacralizate ce mă ghidează în noapte, lumina lor
îmi arată calea ascunsă a vieții,
...Când plecăm, nu lăsăm urme, și când trăim, găsim
adevăratul nostru loc pe această lume.
În aceste tărâmuri neîmblânzite, răspunsurile ascunse
devin adevăruri necunoscute, dezvăluite,
Fiecare pas în necunoscut este un testament al spiritului
nostru liber și indomabil,
Plecarea noastră este o umbră fugace în fața eternității
vaste și nesfârșite,
Dar viața noastră devine un testament al căutării
nesfârșite, al aventurii de neuitat și revelatoare.
Obsesia sa continuă de a găsi pace în sălbăticie era un
fluviu neîntrerupt de dorințe nesatisfăcute,
Un râu sălbatic ce își croia calea prin inima sa, lăsând în
urmă brazde profunde de adâncă contemplare,
Fiecare vis nedeslușit era o invitație la aventură, un salt în
abisul necunoscutului fascinant,
53