Page 77 - vol6-ro-2

DINCOLO DE REAL – vol 6-

POEM 281

Poate că Raiul e doar o himeră,
Sau poate aceste cuvinte sunt simple năzăriri—
Un produs al minții rătăcite a unui visător bețiv,
Cu inima arsă de ură și dor de libertate adevărată,
Ce a găsit un colț unde vânturile adevărului suflă.
În tăcerea nopții, cu whiskey în mână,
Să doarmă târziu și să guste din nebunia vieții.
Să se arunce în haos, să gonească pe străzile pustii,
Cu gândul doar la iubiri nebune și la fentarea legii.
Lumea sa e un univers de umbre și pulbere stelară,
Un loc în care visurile se amestecă cu realitatea ca fumul.
Fiecare picătură de alcool e un elixir întunecat,
Fiecare drum neștiut, o cale spre inima sa ascunsă.
Poate viața e un vis nebun, o pictură în tonuri de gri,
Dar sub armura urii, ruginite și grele,
Se ascunde dorința de a iubi și de a găsi adevărata libertate.
În viteza mașinii sale, vântul îi șoptește vechile taine ale
cosmosului.
Alergând fără destinație sub cerul împletit cu stele,
El caută răspunsuri în liniștea nopții adânci.
Fiecare curbă, un vers de poezie astrală,
Fiecare bătaie a inimii, un puls cosmic.
Raiul poate fi o iluzie,
Sau poate toată povestea aceasta e un miraj efemer.
Dar sub carapacea melancolică a visării și speranței,
Visătorul rămâne, căutând portul ascuns în furtuni stelare.
76