Page 9 - vol6-ro-2

DINCOLO DE REAL – vol 6-

POEM 254

Sub mantia nopții, întunecată și țesută cu străluciri
criptice,
Un artist visător își găsește chemarea, un protest tainic și
etern,
Cuvintele care-i ies din gură sfâșie voalul gros al
conformismului,
Sfidând tot ce este oficial, ce-i public și naționalist,
Căci fiecare murmur al său e un strigăt scandalos al
purului adevăr.
În lumina diafană a lunii, sufletul său devine un far
spectral,
Luminând cărările nebănuite ale celor ce sfidează normele
comune,
Fiecare gest al său, un sacrificiu pe care lumea îl vede
nebunesc,
Căci urmând lumina interioară, artistul alege invariabil...
sărăcia.
Sacrifică tot statusul pentru un vis de cristal, ce sclipește
enigmatic,
Renunță la toate conforturile lumești pentru a îmbrățișa
adevăruri divine,
În adâncul inimii sale arde o flacără nevăzută, ghidându-l
spre mister,
Chiar dacă drumul său e pavat cu renunțări și singurătăți
adânci.

8