Page 81 - DINCOLO DE REAL

DINCOLO DE REAL – vol. 2-

POEM 75

Femeile ne reamintesc latura noastră animalică,
Un reflex adânc, săpat în straturile subconștientului nostru,
O chemare primară, ce pulsează prin fiecare venă,
Atât de ascunsă, și totuși atât de vizibilă în ochii lor.
În fluxul conștiinței, mă regăsesc adâncit în pânza timpului,
Unde simbolurile și visele se contopesc într-o singură
realitate magică,
Femeile, aceste făpturi de lumină și umbră, țesute din
misterul pământului,
Îmi dezvăluie adevăruri ascunse, adormite în labirintul
ființei mele.
Privind în ochii lor, mă pierd în reflecții de începuturi
vechi,
Ca licuricii dansând în nopțile străvechi, purtători ai
secretelor cosmosului,
Ele sunt ecoul îndepărtat al unei chemări ancestrale,
O melodie uitată, ce rezonează adânc în inima omului
modern.
În zâmbetul lor, găsesc urmele unei fiare sălbatice,
Ascunsă sub voalurile civilizației și ale convențiilor,
O forță brută, delicată și totuși neîmblânzită,
Un vânt ce suflă prin deșerturile sufletului meu, trezind
dune de dorințe străvechi.
Femeile, mistere învelite în carne și spirit,
Sunt compasul ce arată spre centrul adevărului nostru
primordial,
80