Page 34 - Simpozion Orasul Viitorului 1

ia note maxime la examene. Matematica fiind atât de vastă, nu vom reuși să parcurgem toate
tipurile de exerciții, însă dezvoltându-i elevului creativitatea, gândirea și bineînțeles pasiunea pentru
matematică rezultatele vor fi foarte bune.
Un elev bun la matematică va trebui să atingă cât mai multe componente ale inteligenței
matematice cum ar fi: gândirea matematică, capacitatea de a abstractiza, formaliza și generaliza
materialul matematic, capacitatea de a releva regula și tipul de soluții transferabile în rezolvarea
problemelor similare, capacitatea de a înțelege limbajul matematic, de a opera cu simboluri,
capacitatea de a raționa logic și ordonat, capacitatea de a condensa raționamentele, gândire
operatorie și flexibilă, flexibilitate și plasticitate a gândirii matematice, capacitate de reprezentare
spațială, memorie matematică, cunoștinte, priceperi, deprinderi matematice, atitudinea pozitivă față
de activitatea matematică. Dezvoltarea creativității și a gândirii logico-matematică prin joc
facilitează procesul de asimilare, de consolidare și fixare a cunoștințelor. Prin joc matematica este
învățată din plăcere, nu din obligație. Orele de matematică devin mai interesante, elevii devin mai
interesați, mai activi, devin mai încrezători în capacitățile lor. Am observat pe parcursul activității
mele didactice că introducând voit anumite greșeli, elevii devin mai interesați, li se dezvoltă spiritul
critic și se simt mai importanți. Le spun tot timpul elevilor că omul poate să facă zece lucruri bune,
iar în momentul în care face o greșeală va fi judecat mai degrabă în funcție de greșeală nu de
lucrurile bune pe care le-a făcut.
Dezvoltarea creativității la elevii este înțeleasă greșit de unii părinți. Ei cred că prin meditații
îi pot face să înțeleagă mai bine matematica, dar greșesc. Elevii nu se mai stresează să gândească, ei
lasă totul în seama meditatorului lor. Elevii trebuie lăsați și învățați să gândească singuri. Dacă nu e
lăsat să gândească singur aşa va face și în viața reală, va aștepta tot timpul să vină cineva să-i
rezolve problema. În momentul în care părintele constată că într-adevăr copilul are o problemă reală
în înțelegerea noțiunilor matematice, atunci poate să intervină.
Ce înseamnă să fac matematică? Ce înseamnă să rezolv o problemă de matematică?
Înseamnă să ies dintr-o situație problemă. În momentul în care un elev rezolvă o problemă de
matematică simte ca a reușit să depășească un obstacol, simte că a ieșit dintr-o dificultate. El devine
involuntar mai inteligent.
Principala tehnică de stimulare a creativității matematice este Tehnica Mindmapping.
Această tehnică s-a dezvoltat la sfârșitul anului 1960 și începutul anului 1961 cu ajutorul
cercetătorului Tony Buzan și activează întotdeauna ambele emisfere având o abordare logică,
structurată care dezvoltă creativitatea deoarece structura ierarhică a ideiilor dezvoltă idei noi prin
creearea de noi ramuri.
Este ca o hartă a minții care conține foarte multe informații într-un spațiu restrâns, neavând
o limită. Această tehnică poate fi folosită în orice domeniu.
Regulile de bază în folosirea tehnicii Mindmapping sunt:
- Conceptul central este așezat întotdeauna în centrul paginii, iar în jurul lui sunt așezate
ideile, gândurile și conceptele;
- Formatul trebuie să fie întotdeauna orizontal;
- De la acest concept se dezvoltă câteva ramuri mari din care se ramifică ramuri mai mici, la
fel ca un copac;
- Conceptele cheie se scriu întotdeauna deasupra ramurilor;
- Cuvintele cheie pot fi înlocuite cu simboluri;
- Secvențele se numerotează.
Alte metode de dezvoltare a creativității care pot fi utilizate în cadrul orelor de matematică
sunt: brainstorming, metoda mozaicului, metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, etc.

29